Continuăm seria de articole dedicate biologiei somnului, semnată de dr. Bogdan Matei, în care explorăm rolul profund pe care somnul îl joacă în sănătatea creierului, echilibrul emoțional și funcționarea noastră cognitivă de zi cu zi
În articolul precedent, atenția s-a îndreptat către modul în care obiceiurile și ritmurile noastre zilnice pregătesc creierul pentru un somn cu adevărat odihnitor, subliniind faptul că somnul nu începe în momentul în care adormim, ci este influențat de alegerile pe care le facem pe parcursul întregii zile.
Astăzi, perspectiva se mută către una dintre cele mai fascinante și sensibile etape ale dezvoltării umane: primele luni de viață. Pornind de la rolul esențial al somnului REM în dezvoltarea creierului la sugari, articolul de față propune o reflecție mai amplă asupra modului în care somnul contribuie, încă de la începutul vieții, la construirea arhitecturii neurologice care va susține învățarea, emoțiile și dezvoltarea viitoare a copilului.
Biologia somnului (10): Somnul – primul arhitect al creierului. Cum contribuie somnul REM la dezvoltarea creierului în primele luni de viață?
În reflecțiile anterioare, am explorat modul în care obiceiurile noastre zilnice influențează calitatea somnului și felul în care somnul NREM și REM susțin memoria, echilibrul emoțional și performanța cognitivă.
Astăzi, aș vrea să ne oprim asupra unei perioade aparte și extrem de sensibile: dezvoltarea creierului în primele luni de viață.
La adulți, somnul REM este asociat cu integrarea experiențelor, procesarea emoțiilor și apariția clarității mentale sau a insight-urilor. Însă, în primele luni de viață, rolul său pare să fie și mai fundamental.
În această perioadă, bebelușii petrec aproape jumătate din timpul de somn în stadiul REM, mult mai mult decât adulții. Iar acest lucru nu este întâmplător.
Potrivit cercetătorului Matthew Walker (2017), somnul REM pare să joace un rol esențial în formarea și consolidarea conexiunilor sinaptice din creierul aflat într-o dezvoltare accelerată. Cu alte cuvinte, în timp ce sugarii dorm, creierul lor construiește activ rețelele neuronale care vor susține ulterior percepția, învățarea, limbajul, reglarea emoțională și modul în care vor interacționa cu lumea.
Această activitate intensă din timpul somnului REM reflectă extraordinara plasticitate a creierului în primii ani de viață. Iar atunci când acest proces este perturbat, pot apărea consecințe asupra dezvoltării.
Cercetările au arătat că mulți copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist prezintă modificări ale arhitecturii somnului, inclusiv ritmuri circadiene perturbate și tipare atipice de secreție a melatoninei. Numeroase studii semnalează, de asemenea, un somn redus sau fragmentat la acești copii.
Totuși, direcția exactă a acestei relații rămâne încă neclară. Contribuie perturbările somnului la apariția unor diferențe în dezvoltare? Sau particularitățile neurologice influențează, la rândul lor, structura somnului? Pentru moment, știința nu are încă un răspuns definitiv.
Ceea ce știm însă este că somnul REM joacă un rol critic în dezvoltarea timpurie a creierului și că anumite substanțe capabile să reducă sau să fragmenteze acest tip de somn pot interfera cu acest proces delicat.
Alcoolul, de exemplu, este cunoscut pentru efectul său de suprimare a somnului REM. Acesta este unul dintre motivele pentru care recomandările medicale insistă asupra evitării consumului de alcool în timpul sarcinii, întrucât creierul aflat în dezvoltare este deosebit de sensibil la perturbările proceselor neuronale. În acest context, somnul capătă o semnificație mult mai profundă.
Chiar și în cele mai timpurii etape ale vieții, somnul nu reprezintă o stare pasivă de repaus. El este un proces biologic activ, prin care creierul se organizează, se dezvoltă și își construiește propriile fundații. Iar acest lucru deschide o reflecție importantă: Dacă somnul contribuie la construirea arhitecturii creierului încă din primele luni de viață, atunci ce înseamnă, cu adevărat, protejarea somnului pentru dezvoltarea noastră, nu doar în copilărie, ci pe parcursul întregii vieți?
Dr. Bogdan Matei, medic specialist psihiatru în Franța