Biologia Somnului (22): Inima în timpul somnului. Cum se reface sistemul cardiovascular în fiecare noapte

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În articolul precedent am descoperit că, în timpul somnului profund, creierul desfășoară unul dintre cele mai importante procese de întreținere ale sale: eliminarea substanțelor reziduale acumulate pe parcursul zilei prin intermediul sistemului glimfatic. Am văzut că somnul nu înseamnă doar odihnă, ci și o perioadă esențială de „curățenie” și protecție a creierului.

În acest nou articol, ne îndreptăm atenția către un alt organ care nu își întrerupe activitatea nici măcar o clipă: inima. Deși creierul și inima îndeplinesc funcții foarte diferite, ambele depind de somnul profund pentru a funcționa în cele mai bune condiții. Vom descoperi cum fiecare noapte oferă sistemului cardiovascular șansa de a se reface și de ce un somn insuficient poate influența sănătatea inimii mai mult decât ne-am imagina.

Biologia Somnului (22): Inima în timpul somnului. Cum se reface sistemul cardiovascular în fiecare noapte

Atunci când vorbim despre sănătatea inimii, cei mai mulți dintre noi se gândesc imediat la alimentație echilibrată, mișcare, renunțarea la fumat sau controlul colesterolului și al tensiunii arteriale.

Rareori ne vine în minte somnul. Și totuși, este posibil ca unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le putem face pentru inimă să se întâmple în fiecare noapte, în timp ce dormim.

Profesorul Matthew Walker descrie somnul drept fundamentul pe care se sprijină alimentația sănătoasă și activitatea fizică. Tot mai multe cercetări din domeniul medicinei cardiovasculare susțin această perspectivă.

O inimă care nu se oprește niciodată

În fiecare clipă a vieții noastre, inima lucrează fără întrerupere.

Cu fiecare bătaie, ea pompează sângele printr-o rețea impresionantă de vase, transportând oxigen și substanțe nutritive către fiecare organ al corpului. Este unul dintre cele mai performante mecanisme biologice cunoscute.

Dar, la fel ca orice sistem care funcționează neîntrerupt, și inima are nevoie de perioade regulate de recuperare pentru a rămâne sănătoasă pe termen lung.

Această recuperare începe odată cu instalarea somnului profund NREM (Non-Rapid Eye Movement).

Ce se întâmplă cu inima în timpul somnului profund? În timpul somnului profund, creierul transmite semnale care calmează activitatea sistemului nervos simpatic – cel responsabil de binecunoscuta reacție de „luptă sau fugi”. Pe măsură ce această stare de alertă se diminuează, organismul începe să intre într-o veritabilă fază de refacere. Ritmul cardiac încetinește, tensiunea arterială scade, iar nivelul hormonilor de stres, precum cortizolul, se reduce. Astfel, sistemul cardiovascular primește, în sfârșit, ocazia de a se odihni.

Somnul nu înseamnă pur și simplu absența activității. El reprezintă o perioadă activă de recuperare cardiovasculară.

Ce se întâmplă când dormim prea puțin?

Atunci când somnul devine insuficient sau este perturbat în mod repetat, această perioadă de refacere este scurtată. Sistemul nervos simpatic rămâne activ mai mult decât ar trebui, iar organismul continuă să funcționeze ca și cum s-ar afla într-o stare permanentă de alertă. Inima bate mai repede. Tensiunea arterială rămâne mai ridicată. Pereții vaselor de sânge sunt supuși unui stres mecanic mai mare. Iar organismul pierde o parte dintre beneficiile pe care somnul profund le oferă în mod natural. În timp, această suprasolicitare continuă începe să lase urme.

Ce ne spun studiile? Numeroase studii epidemiologice, care au urmărit sute de mii de persoane pe parcursul mai multor ani, au ajuns la aceeași concluzie: oamenii care dorm în mod constant prea puțin prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boală coronariană, insuficiență cardiacă, infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Unele cercetări au arătat că adulții care dorm în mod obișnuit mai puțin de șase ore pe noapte pot avea un risc de până la trei ori mai mare de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral de-a lungul vieții.

„Coridoarele vieții”

Una dintre explicațiile acestui risc crescut se află la nivelul arterelor coronare – vasele de sânge care hrănesc inima. Matthew Walker le numește sugestiv „coridoarele vieții”.

Aceste artere trebuie să rămână deschise pentru a transporta permanent sânge bogat în oxigen către mușchiul cardiac.

Cercetările sugerează că persoanele care dorm în mod obișnuit doar cinci sau șase ore pe noapte prezintă o creștere importantă a calcificării arterelor coronare – unul dintre semnele caracteristice ale aterosclerozei.

Cu alte cuvinte, lipsa somnului nu afectează doar modul în care ne simțim a doua zi. Ea poate modifica, treptat, însăși structura vaselor care ne mențin inima în viață.

O singură oră de somn poate face diferența

Poate că una dintre cele mai impresionante dovezi privind influența somnului asupra inimii provine dintr-un eveniment pe care îl trăim aproape în fiecare an: trecerea la ora de vară.

În primăvară, când milioane de oameni pierd doar o singură oră de somn, spitalele raportează în mod constant o creștere măsurabilă a numărului de infarcte în ziua următoare. În toamnă, când acea oră este recuperată, numărul infarctelor scade.

O singură oră. O singură noapte. O diferență care poate fi măsurată.

Somnul – un factor de risc pe care îl putem controla

Desigur, sănătatea cardiovasculară este influențată de numeroși factori: predispoziția genetică, alimentația, activitatea fizică, fumatul sau alte afecțiuni medicale. Însă somnul este unul dintre puținii factori asupra căruia putem interveni în fiecare zi prin propriile noastre alegeri.

În fiecare noapte, în timp ce dormim, inima noastră nu așteaptă pur și simplu dimineața. Își încetinește ritmul. Se reface. Se pregătește în liniște să susțină încă o zi de viață.

Poate că unul dintre cele mai importante gesturi de grijă față de propria sănătate nu este să îi cerem inimii tot mai mult în timpul zilei, ci să îi oferim, în fiecare noapte, somnul profund de care are nevoie pentru a continua să bată mulți ani de acum înainte.

Dr. Bogdan Matei, medic specialist psihiatru în Franța