Biologia somnului (VI): Este somnul tău cu adevărat odihnitor?

Continuăm seria de articole semnate de dr. Bogdan Matei, dedicată biologiei somnului, o incursiune în mecanismele subtile care ne influențează energia, claritatea mentală și echilibrul emoțional.

Dr. Bogdan Matei: După ce, în materialele anterioare, am explorat ritmul circadian, rolul melatoninei și presiunea somnului generată de adenozină, ne îndreptăm acum atenția către o întrebare esențială: cât de odihnitor este, în realitate, somnul nostru?

Articolul de astăzi propune o perspectivă practică, oferind repere simple și strategii concrete prin care putem învăța să recunoaștem semnalele corpului și să susținem un somn cu adevărat restaurator.

Privarea de somn este adesea subestimată

De cele mai multe ori, ea se manifestă prin oboseală, ceață mentală, iritabilitate sau printr-o dependență tot mai mare de cafeină.

În postarea de astăzi aș vrea să împărtășesc câteva modalități simple prin care poți evalua dacă somnul tău este cu adevărat odihnitor, care sunt cele mai frecvente semne ale privării de somn și ce obiceiuri practice pot proteja calitatea odihnei.

Cercetătorul în domeniul somnului, Matthew Walker (2017), propune un test rapid de autoevaluare: simți o nevoie puternică de a adormi din nou dimineața sau în jurul orei 10-11? Te bazezi pe cafeină pentru a funcționa optim înainte de prânz?

Dacă răspunsul este „da”, este probabil ca somnul tău să fie insuficient sau de calitate scăzută, chiar dacă durata lui pare suficientă.

Semne frecvente ale unui somn insuficient sau de slabă calitate

Persoanele care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte sau al căror somn este fragmentat pot experimenta: oboseală persistentă și nivel scăzut de energie; dificultăți de concentrare și memorie; creșterea apetitului și acumulare în greutate; iritabilitate sau reactivitate emoțională; ochi umflați și episoade mai frecvente de boală.

În timp, privarea repetată de somn este asociată cu riscuri serioase pentru sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și tulburări de sănătate mintală.

Potrivit National Sleep Foundation, aceasta crește și riscul de erori la locul de muncă și de accidente rutiere.

Lipsa somnului nu influențează doar cum ne simțim, ci și modul în care gândim, luăm decizii și ne reglăm emoțiile.

Ce susține un somn de calitate?

Calitatea somnului răspunde puternic la obiceiurile zilnice: evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de culcare – lumina artificială inhibă melatonina, hormonul care semnalează noaptea (National Sleep Foundation); alege ritualuri de seară mai liniștite – lectura, muzica relaxantă sau un podcast pot ajuta sistemul nervos să încetinească; limitează cafeina spre finalul zilei și optează pentru mese mai ușoare seara; consumă alcool cu moderație, deoarece fragmentează somnul; menține un nivel regulat de activitate fizică pe parcursul zilei; creează un mediu favorabil somnului: răcoros, întunecat, liniștit și constant.

Somnul este o necesitate biologică și unul dintre cei mai puternici factori care susțin claritatea mentală, echilibrul emoțional și sănătatea pe termen lung.

În cele din urmă, merită să ne întrebăm: i-am oferit corpului meu ceea ce are nevoie pentru a se reface?

Dacă acest mesaj rezonează cu tine, oprește-te un moment și întreabă-te: care este un obicei mic pe care l-aș putea schimba chiar de azi pentru a-mi proteja somnul?

Dr. Bogdan Matei

Medic specialist psihiatru în Franța