Scandalul alocațiilor românilor din Germania. Declarația unui primar din România care a stârnit controverse

Exemplul unei familii cu șapte copii a provocat reacții politice

Potrivit relatării WELT despre documentar, un exemplu prezentat în reportaj descrie o familie cu șapte copii care ar avea la dispoziție aproximativ 4.500 de euro lunar, din venituri din muncă și mai multe prestații sociale, la care se adaugă acoperirea unor costuri rezonabile pentru locuință.

Suma nu reprezintă exclusiv alocații și nici un cuantum acordat automat tuturor familiilor.

Reportajul urmărește și schimbările din Bolintin-Vale, Fântânele și Bărbulești, unde jurnalista compară situația actuală cu imaginile realizate cu opt ani înainte: case extinse sau reconstruite și mașini cu numere germane. Printre interlocutori se află și români care lucrează în construcții ori curierat în Germania, astfel că dezvoltarea observată nu poate fi atribuită exclusiv ajutoarelor sociale.

În paralel, documentarul investighează proprietarii unor imobile degradate și supraaglomerate din Germania, care profită de cererea de locuințe ieftine. Potrivit prezentării oficiale MDR, cheltuielile sociale municipale pentru cetățenii români din Magdeburg au crescut de 20 de ori față de 2013 — cifra privește cheltuielile administrației, nu creșterea populației rome din Halle.

Sahra Wagenknecht a cerut oprirea alocațiilor pentru copiii care nu locuiesc în Germania, reacționând la reportaj. O asemenea solicitare politică trebuie însă raportată la regulile europene care protejează drepturile lucrătorilor din alte state membre.

Ce drepturi au românii care lucrează în Germania

Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă precizează că alocația germană pentru copii, „Kindergeld”, poate fi acordată și în situații transfrontaliere.

Cetățenii Uniunii Europene pot beneficia de această prestație dacă îndeplinesc condițiile aplicabile. Instituția subliniază că dreptul concret este verificat individual de Familienkasse, autoritatea care gestionează alocațiile.

Pentru cazurile transfrontaliere se solicită documente privind copilul și situația profesională a solicitantului, precum certificatul de naștere și o adeverință de la angajator.

În 2026, valoarea standard a alocației germane este de 259 de euro lunar pentru fiecare copil. Această valoare nu înseamnă că orice solicitant primește automat suma integrală, indiferent de situația familiei.

Atunci când există drepturi la prestații în două state, se aplică reguli de coordonare. În anumite situații, Germania achită diferența dintre prestația datorată de celălalt stat și cuantumul german, nu o a doua alocație integrală cumulată fără restricții.

Austria a încercat să reducă alocațiile pentru copiii din alte țări. A pierdut la CJUE

O tentativă de modificare a plăților în funcție de țara în care locuiește copilul a fost deja analizată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Austria introdusese un mecanism prin care ajusta unele prestații familiale și avantaje fiscale în funcție de nivelul prețurilor din statul de reședință al copiilor.

Pe 16 iunie 2022, CJUE a decis că mecanismul contravine dreptului european. Curtea a constatat că ajustarea producea o discriminare indirectă nejustificată în funcție de cetățenia lucrătorilor migranți.

Diferențele de putere de cumpărare dintre state nu justificau, în situația analizată, acordarea unor prestații diferite lucrătorilor ai căror copii locuiau într-un alt stat membru. România s-a numărat printre statele care au susținut poziția Comisiei Europene în proces.

Germania a adoptat un plan împotriva fraudelor și exploatării

Dincolo de disputa politică, Guvernul german a adoptat în septembrie 2026 un plan de combatere a abuzurilor privind prestațiile sociale și a structurilor de exploatare, în special în contextul migrației din interiorul UE.

Planul prevede măsuri de cooperare și schimb de informații între instituții, precum și intervenții împotriva folosirii unor imobile degradate în mecanisme de fraudare a sistemului social.

Berlinul anunță și intenția de a solicita Comisiei Europene examinarea regulilor de liberă circulație, pentru a combate mai eficient abuzurile. Adoptarea planului nu echivalează însă cu eliminarea alocațiilor pentru copiii românilor care îndeplinesc condițiile legale.

Documentarul MDR abordează și beneficiile obținute de proprietarii unor clădiri degradate, care încasează bani din închirierea unor locuințe supraaglomerate. Investigația privește astfel și persoanele care profită de vulnerabilitatea migranților, nu doar beneficiarii ajutoarelor sociale.