Blestemul Mănăstirii Frăsinei – mit sau realitate? Iată ce i s-a întâmplat unei fete, care a mers acolo cu bună știință

O tânără care a mers cu bună știință la poarta Mănăstirii Frăsinei din județul Vâlcea a trecut prin clipe cumplite. Mănăstirea Frăsinei este singurul așezământ din România ale carei traditii sunt similare celor de la Muntele Athos, deci le este interzisă cu desăvârșire femeilor să calce acolo.

Aceasta însă s-a îmbrăcat în haine bărbătești și dus țintă la poarta mănăstirii ca să demonstreze că blestemul care le interzice femeilor intrarea acolo nu există. Avea să regrete amarnic decizia ei și faptul că nu a crezut în blestem, în fapt un legământ al Sântului Calinic.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Şoc în showbiz. Leo de la Strehaia: Carmen Şerban a fost amanta mea timp de 7 ani. Am iubit-o rău de tot

Se spune că deoarece mergea des în vizită canonică prin eparhie, Sfântului Calinic i-a plăcut locul liniştit de la Schitul Frăsinei. De aceea a vrut să facă acolo o mănăstire ca la Cernica. Era anul 1863 când a început zidirea bisericii și a chiliilor pentru părinţi. A instituit imediat și reguli ca la Cernica. însă din cauza asprimii locului, nu au fost foarte mulți călugări doritori să rămână acolo.

După zidirea Mănăstirii Frăsinei, Sfântul Calinic a vrut ca în acest lăcaş sihăstresc să nu intre niciodată parte femeiască. De aceea, înainte de retragerea sa din scaun, a fixat la un kilometru mai jos de Frăsinei o piatră pe care scrie următoarele:

„Calinic, cu mila lui Dumnezeu Episcop al Râmnicului Noului Severin.

Acest lăcaş s-a clădit din temelie de noi, spre a fi chinovie de părinţi monahi. Şi fiindcă prin partea femeiască putea să se aducă vreun scandal monahilor vieţuitori acolea, de aceea, sub grea legătură s-au oprit ca de la acest loc să nu mai treacă înainte, sub niciun chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să fie asupra lor, precum: sărăcia, gubăvia şi tot felul de pedepse. Şi iarăşi, cele ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vie asupra lor tot fericitul bine. Amin. Calinic. Râmnic, 1867, ianuarie, 17”.

Cum a lovit prima oară blestemul Mănăstirii Frăsinei

În vara aceluiaşi an, după înnoirea Mănăstirii Frăsinei, o copilă din satul Muereasca, care păştea vitele aproape de hotarul mănăstirii, alergând după vite, a trecut din greşeală mai sus de piatra cu legământul pus de Sfântul Calinic. În ceasul acela, copila s-a îmbolnăvit de epilepsie.

La rugămintea părinţilor ei, preotul din sat a spus despre aceasta Sfântului Calinic, rugându-l s-o ierte şi să-i citească rugăciuni de vindecare. Lucru care s-a și întâmplat.

De atunci, oamenii locului au respectat cu strictețe legamântul Sfintului Calinic. Iar pe la Mănăstirea Frăsinei au venit de-a lungul timpului pelerini din toată lumea, chiar și budhiști curioși să vadă un asemenea loc sacru din inima României.

Cum a fost găsită tânăra la poarta mănăstirii

Revenind la tânăra noastră, de-a lungul timpului, mai multe femei au încălcat cu bună știință regula. A fost și cazul acestei fete din Râmnicu Vâlcea care nu a crezut că blestemul este real. Avea să se îmbolnăvească de epilepsie după ce a încălcat, cu bună știință legamântul instituit chiar de Sfântul Calinic.

„Era credincioasă, însă tânară și nesupusă. Am fost cu toțiii la biserica de jos, cu părinți și rude. Era o exorcizare a unei persoane pe care o cunoșteam și am vrut să asistăm. A fost ceva înfiorător…. Sora mea nu credea nimic. Credea că femeia se preface. Ne-am certat, încercând s=o conving că se înșală.

Ca să ne demonstreze că ei nu îi este frică, a plecat singură pe drumul către mănăstire. Am crezut că ne păcălește. Când am văzut că nu apare, tata s-a dus după ea. A gasit-o jos, sprijinită de poarta mănăstirii. Privea în gol și plângea. Am dus-o acasă și și-a revenit.

Un timp nu s-a mai întâmplat nimic și am uitat cu toții incidentul. Doar mama aducea din când în când un preot să sfințească în casă. După aproape un an, au început coșmarurile. Se trezea noaptea urlând, acoperită de sudori reci. Prima criză de epilepsie a făcut-o din senin pe stradă. Au dus-o pe brațe acasă. Pe urmă, crizele s-au îndesit. Mama nu a mai trait mult. Lumea spune că a murit de inimă rea, din cauza soră-mii. Eu nu știu ce să cred. Sora mea traiește, dar e foarte bolnavă“, a povestit Mihaela. pentru GDS.

Blestemul Mănăstirii Frăsinei i-ar fi adus sfârșitul și mamei Monicăi Gabor

În august 2013, Veronica Bulai, mama Monicăi Gabor ar fi înnoptat în această mănăstire, iar a doua zi a murit după ce o piatră s-a desprins dintr-un perete de stâncă chiar la intrarea în peștera Polovragi din județul Gorj și a lovit-o direct în cap.