Decizia Hidroelectrica, luată marți, 27 ianuarie 2026, de a crea o companie mixtă cu grupul francez EDF pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești a stârnit critici dure. În loc să fie un proiect 100% românesc, finanțat și condus de români, statul a cedat jumătate dintr-un activ strategic unei companii străine.
Se pare că trădările continuă, Ilie Bolojan a considerat că trebuie să vândă jumătate din Tarnița către francezi. Nu era mai bine să fie investit românește, cu bani românești, pentru beneficiul cetățenilor noștri? În loc să fie un proiect integral al României, centrala devine acum o afacere împărțită, iar profitul va merge și către francezi.
Tarnița, o „baterie națională” vândută pe jumătate de Bolojan
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești nu este doar o centrală obișnuită. Cu o putere instalată de 1.000 MW, mai mare decât un reactor de la Cernavodă, proiectul ar fi putut asigura stabilitate energetică pentru zeci de ani. Energia produsă în perioadele de surplus, de exemplu de la panouri fotovoltaice, putea fi folosită pentru a pompa apa în lacul superior. Seara, când consumul crește, apa poate fi eliberată pentru a produce electricitate.
Această „baterie” ar fi redus importurile scumpe de energie și ar fi consolidat independența energetică a României. În schimb, statul a ales să implice un partener extern, cedând practic controlul asupra unui proiect strategic, iar beneficiile vor fi împărțite cu Franța.
Tranzacția aduce un prejudiciu direct României. Parchetele și instituțiile judiciare ar trebui să nu doarmă și să se autosesizeze în legătură cu acest jaf național. Ni s-a trădat proiectul de 50 de ani, care putea fi realizat integral cu capital românesc. Hidroelectrica a avut profituri masive în ultimii ani, deci finanțarea unui proiect strategic nu ar fi fost imposibilă.
Decizia de a crea o companie mixtă, cu 50% Hidroelectrica și 50% EDF, este considerată un pas greșit din perspectiva suveranității energetice. Tarnița nu este doar un proiect, este diferența între a controla sistemul energetic și a împărți controlul cu alții. Dar Bolojan și acționarii Hidroelectrica au ales să vândă tot.
Istoria unui proiect amânat de jumătate de secol
Proiectul Tarnița-Lăpuștești a fost conceput încă din perioada Ceaușescu și, de-a lungul a 50 de ani, a fost amânat, reluat și blocat de mai multe guvernări. Peste 5 milioane de euro s-au cheltuit pe studii de fezabilitate și licitații fără ca hidrocentrala să fie construită.
În 2023, fostul ministru al energiei Sebastian Burduja a relansat proiectul, declarându-l „proiectul de suflet”, însă compania de proiect Hidro-Tarnița a fost dizolvată, fiind considerată nefuncțională și nefinanțabilă. În loc să fie construită cu bani românești, Hidroelectrica a adus EDF din Franța, continuând tradiția de cedare a proiectului către parteneri străini.
Tarnița-Lăpuștești este esențială pentru echilibrarea producției de energie, mai ales pe fondul creșterii ponderii energiei regenerabile și nucleare. Cedarea a 50% din proiect înseamnă că România pierde o șansă unică de independență energetică și de stabilitate a prețurilor, în timp ce Franța câștigă acces la un proiect vital construit și finanțat parțial de români.
Astfel, proiectul hidrocentralei Tarnița putea fi 100% românesc, dar acum este împărțit cu un partener francez, cu efecte directe asupra viitorului energetic și economic al țării din cauza trădătorilor în frunte cu Ilie Bolojan.