Succesorul lui Ilie Bolojan va încasa un salariu uriaș. Cum arată noile venituri din sistemul public după reforma salarizării

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reforme salariale din sistemul public din ultimii ani, iar noile grile anunțate pentru 2027 schimbă radical ierarhia veniturilor din sectorul bugetar. Potrivit proiectului noii legi a salarizării unitare, viitorul președinte al României va deveni cel mai bine plătit demnitar din stat, în timp ce tinerii aflați la început de carieră în educație și sănătate vor beneficia de cele mai mari creșteri procentuale.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat noul sistem de salarizare, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Executivul susține că reforma urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituții și stoparea discrepanțelor uriașe create în ultimii ani prin sporuri, procese câștigate în instanță și interpretări legislative diferite.

Președintele României va avea salariul maxim în stat

Conform noii formule de calcul, salariul șefului statului va ajunge la 32.800 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 19.200 de lei net, adică peste 3.650 de euro. Funcția prezidențială va avea coeficientul maxim din noua grilă salarială.

Actualul sistem introduce 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, multiplicați cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei. Această valoare a fost calculată astfel încât impactul bugetar total să se încadreze într-un plafon de aproximativ opt miliarde de lei.

În noua ierarhie salarială, premierul va avea un venit apropiat de cel al președintelui, cu un salariu brut estimat la peste 30.000 de lei lunar, iar miniștrii și vicepremierii vor încasa sume cuprinse între 15.000 și 18.000 de lei net.

Autorii proiectului spun că reforma pune accent pe angajații aflați la început de drum, în special tinerii din educație și sănătate, domenii afectate de lipsa personalului și de migrația către sectorul privat sau către străinătate.

Un profesor debutant din învățământul preuniversitar ar urma să ajungă la un salariu net de aproximativ 840 de euro, față de circa 718 euro în prezent. Creșterea depășește 17%, fiind una dintre cele mai mari majorări prevăzute în proiect.

Și asistenții medicali vor avea parte de venituri mai mari. Potrivit noilor calcule, salariul de bază al unui asistent medical din spital va urca la peste 7.000 de lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 4.100 de lei net.

Salarii mai mari pentru peste jumătate dintre bugetari

Ministerul Muncii estimează că aproximativ 56% dintre angajații din sistemul public vor beneficia de creșteri salariale după aplicarea noii legi. Dintre aceștia, o parte importantă va avea majorări de peste 10%.

Pentru restul de 44% dintre bugetari, salariile nu vor scădea, însă vor rămâne înghețate la nivelul actual prin acordarea unor diferențe compensatorii. Guvernul susține că această soluție a fost aleasă pentru a evita conflicte juridice și noi procese împotriva statului.

Una dintre cele mai sensibile zone ale reformei este Justiția. Ministrul Muncii a declarat că salariile unor judecători au ajuns, în timp, peste nivelul prevăzut în grila unitară, ca urmare a deciziilor judecătorești și a interpretărilor legislative.

Potrivit calculelor prezentate de minister, dacă noua grilă ar fi aplicată strict, veniturile unor magistrați ar trebui reduse. Cum acest lucru nu este posibil din cauza drepturilor deja câștigate, Executivul a ales varianta înghețării salariilor până când restul sistemului va recupera diferența.

Parlamentarii și șefii instituțiilor-cheie rămân în topul veniturilor

Deputații și senatorii vor avea salarii de aproximativ 14.400 de lei net pe lună, la care se adaugă indemnizații și alte beneficii. Președinții celor două Camere ale Parlamentului vor depăși 17.000 de lei net lunar.

În aceeași categorie a veniturilor ridicate intră și conducătorii unor instituții precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, CNA sau Autoritatea Electorală Permanentă.

Guvernul motivează necesitatea reformei și prin costurile uriașe generate de procesele privind salariile bugetarilor. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, statul trebuie să achite în 2026 peste șapte miliarde de lei reprezentând drepturi salariale câștigate în instanță, cea mai mare parte provenind din sistemul de Justiție.

Executivul speră că noua lege va reduce haosul salarial din sectorul public și va limita explozia cheltuielilor provocate de litigii și sporuri acordate neuniform.