Bolojan revine la Chișinău: a participat la Congresul PAS în plin context politic tensionat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ilie Bolojan, Prim-ministrul demis al României și președintele PNL, efectuează în acest weekend o nouă vizită oficială în Republica Moldova, unde va participa la Congresul Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiunea politică asociată președintei Maia Sandu.

Vizita are loc la doar câteva săptămâni după deplasarea precedentă a lui Bolojan la Chișinău și reprezintă a doua sa prezență în Republica Moldova după căderea Guvernului prin moțiunea de cenzură adoptată la începutul lunii mai.

Semnal de sprijin pentru parcursul european al Moldovei

Potrivit informațiilor transmise de PNL, participarea lui Bolojan la congresul PAS este menită să reafirme sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Vizita vine la scurt timp după decizia Uniunii Europene de a avansa procesul de negociere pentru aderarea Chișinăului la blocul comunitar.

Liderul liberal devine astfel unul dintre primii oficiali români de rang înalt care se deplasează la Chișinău după noul semnal pozitiv primit de autoritățile moldovene din partea Bruxelles-ului.

Mize politice dincolo de componenta diplomatică

Deplasarea are loc într-un moment delicat pentru scena politică de la București. După demiterea Cabinetului pe care îl conducea, Bolojan își continuă activitatea ca premier interimar, în timp ce negocierile pentru formarea unei noi majorități guvernamentale rămân în centrul atenției. În acest context, prezența sa la un eveniment politic major organizat de PAS este privită și prin prisma consolidării relațiilor cu partenerii pro-europeni din regiune.

Măsuri speciale la Chișinău

Autoritățile moldovene au anunțat măsuri temporare de securitate și restricții de circulație în anumite zone ale capitalei, pe durata vizitei oficialului român. Aceste măsuri vizează în special centrul municipiului Chișinău și principalele artere de acces către aeroport.

Vizita lui Ilie Bolojan reconfirmă rolul activ al relației dintre București și Chișinău într-un moment în care Republica Moldova își accelerează parcursul european, iar România încearcă să își mențină influența și sprijinul politic peste Prut.