Călin Georgescu află luni, 9 noiembrie, dacă va putea părăsi arestul preventiv. Fostul candidat la alegerile prezidențiale solicită înlocuirea măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar, în dosarul în care este acuzat de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Tribunalul București reia luni judecarea cererii formulate de Călin Georgescu, după ce termenul stabilit săptămâna trecută a fost amânat. Instanța a decis atunci că dezbaterile nu puteau continua în lipsa motivării hotărârii prin care Curtea de Apel București a dispus prelungirea arestării preventive.
Fostul candidat la Președinția României încearcă să obțină o măsură preventivă mai puțin restrictivă. Avocații săi au solicitat fie arestul la domiciliu, fie controlul judiciar. Judecătorii urmează să analizeze argumentele apărării și documentele din dosar înainte de a lua o decizie.
Călin Georgescu află dacă va putea părăsi arestul preventiv
Solicitarea lui Călin Georgescu a ajuns din nou pe rolul Tribunalului București după ce instanța a amânat termenul anterior, stabilit pentru 5 noiembrie. Motivul invocat a fost lipsa motivării deciziei Curții de Apel București privind prelungirea arestului preventiv.
Hotărârea instanței superioare este importantă pentru analizarea cererii, deoarece stabilește motivele pentru care a fost menținută măsura privativă de libertate. În aceste condiții, judecătorii Tribunalului București au considerat necesar să aștepte documentul înainte de continuarea dezbaterilor.
Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul în care este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Curtea de Apel București a decis, la 28 octombrie, prelungirea măsurii cu încă 30 de zile, până la 27 noiembrie inclusiv. Hotărârea a fost definitivă.
Dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de o înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Ancheta care îl vizează pe Călin Georgescu a pornit de la o plângere depusă de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău. Acesta susține că ar fi pierdut 1,1 milioane de euro în urma unei presupuse afaceri cu tranzacții de metale prețioase, pentru care era necesară obținerea unei finanțări importante.
Potrivit informațiilor prezentate de procurori și relatate de Agerpres, afacerea ar fi presupus accesarea unei linii de credit în valoare de șase milioane de euro. În acest context, Răzvan Leu ar fi fost îndrumat să ia legătura cu Ionel Rusen, despre care i s-ar fi spus că poate facilita obținerea finanțării.
Ulterior, Ionel Rusen l-ar fi pus în contact cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, care s-ar fi prezentat drept reprezentant al unei bănci din Elveția. Omul de afaceri ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro pentru obținerea creditului.
Din această sumă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, potrivit informațiilor din dosar. Ulterior, Răzvan Leu ar mai fi transferat 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis că valoarea împrumutului ar putea ajunge la 15 milioane de euro.
Finanțarea promisă nu ar mai fi fost acordată. În consecință, omul de afaceri ar fi cerut restituirea celor 1,1 milioane de euro, însă susține că nu și-ar fi recuperat banii. Aceste aspecte reprezintă acuzațiile și susținerile din dosar, care urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare.
Ce acuzații sunt cercetate de procurorii DIICOT
Călin Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. În același dosar este vizat și omul de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol de intermediere în presupusa afacere.
Cercetările au inclus mai multe percheziții domiciliare, desfășurate în București și în localități din apropierea Capitalei. Dosarul a fost instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, împreună cu polițiștii implicați în anchetă.
Evoluția măsurilor preventive a fost una succesivă. Inițial, Tribunalul București a dispus o măsură mai puțin restrictivă, însă decizia a fost contestată de procurori. Curtea de Apel București a admis ulterior contestația și a dispus arestarea preventivă. În octombrie, Tribunalul a pronunțat o nouă hotărâre favorabilă lui Georgescu, dar aceasta a fost contestată, iar instanța superioară a decis menținerea arestului preventiv.
Prin urmare, termenul de luni, 9 noiembrie, reprezintă o nouă etapă în demersul fostului candidat de a obține schimbarea măsurii preventive. Judecătorii Tribunalului București vor analiza cererea de arest la domiciliu sau control judiciar, în contextul hotărârilor pronunțate anterior și al acuzațiilor din dosarul privind presupusul prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
• Libertatea de exprimare (Art. 30 din Constituție): Este dreptul de a-ți exprima gândurile, opiniile sau credințele prin viu grai, prin scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în public.
• Când se încalcă? Acest drept este încălcat atunci când statul sau o entitate privată te cenzurează abuziv, te sancționează ilegal pentru opiniile exprimate sau îți interzice să vorbești. Nu are nicio legătură cu un proces pe rol sau cu un avocat.
Conform Articolului 24 din Constituția României, dreptul la apărare este garantat în tot cursul procesului, iar orice măsură care îl suprimă sau îl îngrădește în mod ilegal atrage nulitatea actelor respective sau casarea hotărârii judecătorești.
Ce înseamnă lipsa unui proces sau a unei hotărâri judecătorești
• Nulitatea actelor administrative sau private: Nicio sancțiune, măsură restrictivă de drepturi sau acuzație nu poate fi valabil impusă de o autoritate (sau de un terț) fără o procedură legală desfășurată în fața unei instanțe competente.
• Prezumția de nevinovăție și accesul la justiție: O persoană nu poate fi considerată vinovată sau lipsită de drepturi fără un proces echitabil, contradictoriu, în care să aibă posibilitatea să se apere, să fie audiată și să fie reprezentată de un apărător. – Constituția României
Nu omul asta o condus in toti 36, 37 ani