Camera Deputaților analizează proiectul care elimină pensiile speciale ale primarilor și viceprimarilor

O inițiativă legislativă care urmărește eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, precum și pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene a fost lansată în consultare publică la Camera Deputaților, unde va rămâne deschisă dezbaterii până la sfârșitul lunii ianuarie. Proiectul propune abrogarea completă a bazei legale care acordă aceste indemnizații și este justificat de inițiatori prin presiunile bugetare tot mai mari și angajamentele asumate de România la nivel european.

Proiectul legislativ este semnat de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Textul prevede abrogarea explicită a articolului din Codul administrativ care stă la baza pensiilor speciale pentru aleșii locali:

„Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”, se arată în comunicatul oficial.

Ce reglementează articolul vizat

Articolul 210 din OUG nr. 57/2019 stabilește dreptul la indemnizație pentru limită de vârstă pentru persoanele care au deținut funcții de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, începând cu anul 1992, și care îndeplinesc condițiile standard de pensionare. Indemnizația este o sumă lunară acordată la încetarea mandatului.

Conform legii, cuantumul indemnizației se stabilește în limita a trei mandate, cu condiția ca cel puțin unul să fie complet. Formula de calcul folosește numărul lunilor de mandat înmulțit cu 0,40% din indemnizația brută lunară a titularului funcției.

Deputatul Claudiu Năsui și colega sa Cristina Prună susțin că proiectul este „o acțiune necesară și urgentă”, având la bază contextul macro-financiar dificil și obligațiile asumate de România la nivel european. Aceștia precizează că un fost președinte de consiliu județean ar putea primi, prin acest drept, o pensie specială între 6.260 și 18.780 de lei lunar, de aproape șapte ori mai mare decât pensia medie din România, de 2.816 lei.

Inițiatorii subliniază că situația economică impune măsuri ferme de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor.

„Ne confruntăm cu un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB și o datorie publică de peste 50% din PIB. În loc să reducă cheltuielile proprii, clasa politică a ales să impună noi taxe și impozite cetățenilor”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege este considerat un semnal politic important, arătând că eliminarea unui privilegiu legalizat, dar neactiv, demonstrează angajamentul clasei politice de a pune interesul public mai presus de propriile beneficii. „Acest drept, chiar dacă nu este activ, reprezintă cel mai simplu privilegiu de tăiat și devine testul de credibilitate al angajamentului de a proteja interesul public”, mai precizează documentul.

Senatul este forul decizional pentru această inițiativă legislativă.