Cancelarul autriac Karl Nehammer se opune acordării unor garanții de securitate Ucrainei

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Statele UE cu o poziție neutră se opun acordării de garanții de securitate categorice pentru Ucraina, a declarat joi cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit Reuters.

„Pentru noi, ca state neutre, este clar că nu putem oferi astfel de garanții de securitate. Austria, Irlanda, Malta și Cipru au spus clar că au obiecții”, a declarat Nehammer înainte de o întâlnire cu alți lideri europeni la Bruxelles.

„Rolul statelor neutre trebuie să fie luat în considerare în mod explicit. Vom discuta cu siguranță acest lucru și vom găsi formulări care să fie acceptabile și pentru noi”, a explicat Nehammer.

Țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania discută despre posibilele garanții de securitate pentru Ucraina înainte de summitul NATO care va avea loc luna viitoare la Vilnius, în Lituania.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că momentan se discută orice rol pe care ar putea să îl aibă Uniunea Europeană.

Liderii Uniunii Europene s-au reunit joi pentru a discuta despre rebeliunea de sâmbătă din Rusia și pentru a dezbate ce rol ar putea juca UE în cadrul angajamentelor occidentale pe termen lung de consolidare a securității Ucrainei.

Nehammer, primul lider european care l-a vizitat pe Putin după declanșarea invaziei

Cancelarul austriac Karl Nehammer a decis în aprilie 2022 să fie primul lider european de după invazie care a zburat la Moscova, via Kiev, pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin faţă în faţă, încercând să vândă acest lucru ca pe o misiune de pace şi ca pe o „datorie” solemnă a sa.

Criticii europeni ai Austriei au simţit însă că totul a fost de fațadă. Deşi puţine detalii au ieşit la iveală din ceea ce Nehammer a numit o „conversaţie dură şi sinceră” cu liderul de Kremlin, scepticii au remarcat că gazul rusesc către Austria a continuat să curgă, spre deosebire de Germania, unde livrările au fost întrerupte, se arată într-o analiză amplă publicată de Politico la începutul lunii iunie, în care sugerează că Austria este o uriașă fortăreață alpină a lui Putin.

Austria a adoptat o atitudine ambivalentă faţă de Rusia de când Vladimir Putin a lansat un asalt brutal asupra Ucrainei, anul trecut: Viena nu vrea să fie văzută ca sprijinind în mod deschis Moscova, dar este, de asemenea, precaută să nu aducă daune permanente unei relaţii care a fost foarte profitabilă pentru ţară timp de decenii.

Pentru a înţelege rădăcinile poziţiei Austriei faţă de Rusia, este util să privim înapoi în 1955, îndeamă Politico. La un deceniu după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ţara rămăsese ocupată de cele patru puteri aliate şi împărţită în zone.

Pentru a-i convinge pe sovietici să îi redea Austriei suveranitatea deplină, ţara a trebuit să accepte să înscrie neutralitatea în Constituţia sa, ceea ce populaţia de la acea vreme a considerat un rău necesar.

Ca ţară neutră, nealiniată, putea face afaceri de ambele părţi ale Cortinei de Fier. La 1 iunie 1968, Austria a devenit prima ţară din Europa de Vest care a semnat un contract pe termen lung cu Uniunea Sovietică pentru furnizarea de gaze naturale, care au ajuns, prin Cehoslovacia, la un centru de distribuţie situat chiar în interiorul graniţei austriece.

Însă, la doar câteva luni, tancurile sovietice au intrat din nou în Europa Centrală, de data aceasta chiar în Cehoslovacia pentru a zdrobi Primăvara de la Praga, iar austriecii se temeau că sovieticii le-ar putea invada şi lor ţara, menţionează Politico.

A fost un moment definitoriu pentru Austria în Războiul Rece. În cele din urmă, sovieticii nu le-au invadat ţara, iar gazul a continuat să curgă. Lecţiile pentru majoritatea austriecilor au fost clare: neutralitatea este bună atât pentru afaceri, cât şi pentru a menţine ţara în siguranţă.

Rusia, al doilea cel mai mare investitor în Austria

Şi dacă Austria nu a fost deloc singura ţară care a îmbrăţişat cu entuziasm Rusia în perioada premergătoare asaltului pe scară largă al lui Putin de anul trecut, niciun membru al UE nu a avut totuşi mai multe dificultăţi în a renunţa la ea, ţinând cont că Ungaria nici măcar nu pare să încerce să facă asta, arată Politico.

Chiar dacă Austria a sprijinit Ucraina cu un ajutor umanitar substanţial, a primit zeci de refugiaţi, a aprobat sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei şi l-a criticat public pe Putin pentru încălcarea normelor internaţionale, în culise, legăturile comerciale dintre cele două ţări rămân în mare parte intacte, în special în domeniile energetic şi financiar. A fost un exerciţiu de echilibru dificil.

Având în vedere cât de adânc sunt înfipte interesele ruseşti în politica şi economia ţării, s-ar putea ca destrămarea relaţiei austro-ruse să nu mai fie posibilă, crede Politico.

Rusia rămâne al doilea cel mai mare investitor în Austria, după Germania (poziţie pe care o deţine din 2014), cu investiţii străine directe în valoare totală de 25 de miliarde de euro la sfârşitul anului trecut, adică 13 % din total.

Comisia Europeană a atras atenţia Austriei că nu face suficient de mult pentru a renunţa la gazul rusesc, avertizând-o că se confruntă cu „provocări majore” în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării sale cu energie.

În timp ce restul Europei şi-a redus dependenţa de gazul rusesc la mai mult de jumătate în 2022, până la 19 la sută, Austria a cumpărat 60 la sută din gazul său din Rusia, faţă de 80 la sută înainte de invazia de anul trecut. Anul trecut, Austria a plătit 7 miliarde de euro pentru gazul rusesc.

Raiffeisen Bank are probleme similare în a se rupe de dependenţa de Rusia. Banca a câştigat peste 2 miliarde de euro în Rusia anul trecut, mai mult de jumătate din profitul său global.

Dar, din cauza sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, banca, având o valoare bursieră de aproximativ 5 miliarde de euro, nu poate repatria aceste profituri. Banca spune că încearcă să iasă din Rusia, dar încă nu a găsit o cale de ieşire.