Când începe Postul Paștelui și ce nu au voie să facă ortodocșii în această perioadă

Paștele este una dintre sărbătorile mari de peste an, dar, spre deosebire de Crăciun, acesta nu se sărbătorește în fiecare an la aceeași dată. În 2023, Paştele este sărbătorit pe 16 aprilie. Înainte de Învierea Domnului, creştinii ortodocși postesc 40 de zile, Postul Paștelui, timp în care nu doar că nu consumă alimente de origine animală, ci pun mai mult accent pe îngrijirea sufletului, se roagă și fac fapte de milostenie

Anul acesta, Postul Paștelui începe luni, 27 februarie, și se încheie pe 15 aprilie.  Lăsatul Secului de carne a fost pe 19 februarie, Postul Paștelui fiind precedat de o săptămână în care creștinii ortodocși au avut voie să consume doar lactate și ouă, această perioadă fiind numită Săptămâna Albă. Postul Paștelui începe în trepte, astfel creștinii renunță mai întâi la carne, mai apoi la celelalte alimente de dulce. Săptămâna Albă este considerată o perioadă de pregătire pentru Postul Mare.

Care este semnificația acestui post

Creștinii ortodocși postesc 40 de zile înainte de Paște în amintirea postului de 40 de zile și 40 de nopți pe care l-a ținut și Iisus Hristos înainte de a începe să propovăduiască Evanghelia. De asemenea, acest post aduce aminte și de postul lui Moise, de pe Muntele Sinai, când profetul aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul. Postul Paştelui, numit şi Postul Mare, durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Acesta este cel mai lung şi mai strict post din calendarul creştin ortodox.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală pentru creștini, astfel încât să poată sărbători așa cum se cuvine Învierea Domnului Iisus Hristos. În Postul Mare, creștinii trebuie să adopte o atitudine spirituală, să se roage pentru a-și curăța sufletul. Aceștia nu pot consuma carne, produse lactate, ouă sau pește. Pe durata acestui post există doar două zile de dezlegare la pește, pe 25 martie, când se sărbătorește Buna Vestire, și pe 9 aprilie, în Duminica Floriilor.

Astfel, Postul Paștelui este mai aspru decât Postul Crăciunului. În ultima parte a postului, creştinii merg la biserică, se spovedesc şi se împărtășesc pentru a fi pregătiţi spiritual să întâmpine Învierea Domnului Iisus Hristos.

Există niște categorii de persoane care sunt scutite de o astfel de regulă, conform deciziei luate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la data de 27 februarie 1956, în cadrul unei ședințe. Astfel, nu trebuie să țină post femeile însărcinate și cele care alăptează, dar nici copiii care sunt mai mici de șapte ani. De asemenea, scutiți de Postul Mare sunt și copiii care au între 7-12 ani, dar și credincioșii care au diverse afecțiuni medicale, indiferent de vârstă.

De ce nu se fac nunți în Postul Paștelui

În Postul Paștelui, creștinii trebuie să dea dovadă de milostenie și să se îngrijească mai mult de mântuirea sufletului. De aceea trebuie să renunțe la alimente de origine animală, cunoscute în popor drept alimente de dulce. În plus, aceștia trebuie să se roage și să facă mai multe fapte de milostenie decât în restul anului.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi, în scop religios. De asemenea, în perioada premergătoare Învierii Domnului, creștinii ortodocși trebuie să renunțe și la gândurile necurate, poftele și patimile trupești, dar și la a face fapte rele, deoarece postul trupesc, fără post sufletesc, este lipsit de valoare. În perioada Postului Mare se spune că este bine să se facă o slujbă de sfințire a casei. Potrivit rânduielilor bisericești, în această perioadă sunt interzise consumul de alcool și fumatul. În perioada Postului Mare nu se fac nunţi, dar nici alte feluri de petreceri. Teologii au două explicații în acest sens.

În primul rând, nu se fac nunţi pentru că, pe lângă abținerea de la anumite alimente, în post se practică şi abstinența conjugală a soţilor. Al doilea motiv pentru ca nu se fac nunţi în post este legat de petrecerea care are loc după Taina Sfintei Cununii, atmosfera de la aceste petreceri fiind în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului.

Biserica Ortodoxă nu permite săvârșirea cununiilor religioase în Postul Paștelui și nici în celelalte perioade de post de peste an, deoarece se doreşte ca bucuria nunţii să nu fie umbrită de restricții.