Când sare bugetul în aer? Și mai ales cum?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Opoziția a descoperit și analiștii au confirmat că deficitul bugetar al României va fi, anul următor, dublu față de cel prognozat de experții sau așa-zișii experți ai Ministerului Finanțelor. Eroarea este fundamentală. Nu știm dacă e intenționată sau nu. Dar ea va genera cu siguranță o veritabilă explozie la nivelul finanțelor statului, cu grave repercusiuni politice și sociale.

Fatala eroare, intenționată sau neintenționată, îl are drept autor pe domnul Marcel Ioan Boloș, ministrul Finanțelor Publice. Este cazul să precizez că anterior acesta a deținut importanta poziție de ministru al Proiectelor și Fondurilor Europene, a răspuns de PNRR și a înregistrat întârzieri la aproape toate capitolele Planului Național de Redresare și Reziliență. Nu încerc să-i fac un proces de intenție. Însă dezbaterile din Parlament au scos la lumină un adevăr crunt. Bugetul României este construit greșit, tocmai pornind de la faptul că prognoza asupra deficitului a fost calculată la jumătate față de deficitul real. Ce înseamnă asta?

Pentru a supraviețui economic și financiar, Guvernul României va trebui să accelereze la maximum cursa pentru a obține noi împrumuturi. Cu orice preț. În 2024, România nu mai are șansa de a obține bani cu o dobândă cât de cât rezonabilă. Împrumuturile externe vor fi mai rare și din ce în ce mai scumpe. Până când nu vor mai fi deloc. În consecință, Guvernul Ciolacu, într-un an de patru ori electoral, va fi obligat să recurgă la sistemul bancar intern. Această rețea de bănci este aproape în totalitate deținută de capitalul străin, care nu are absolut niciun motiv să fie prietenos în raport cu Guvernul României. În schimb, va fi foarte convenabil pentru aceste bănci ca, în loc să furnizeze bani sub forma unor împrumuturi cu un grad mai mare sau mai mic de risc societăților comerciale sau persoanelor fizice, să opteze pentru a pompa bani către trezoreria publică, împrumuturi sigure, garantate de statul român. Vom avea de pierdut din două perspective. Datoriile vor crește, vor crește exponențial și dobânzile, pe care vor trebui să le plătească generațiile viitoare, dar esențial este că achitarea respectivelor dobânzi la împrumuturi vor îngheța practic investițiile. Adică vor paraliza singura modalitate prin care, în timp, ar putea fi creată valoare adăugată, astfel încât România să se poată reechilibra financiar. A doua consecință este că societățile economice cu capital românesc nu vor mai avea posibilitatea să se dezvolte și vor fi practic obligate în 2024 fie să-și încetinească activitățile, fie chiar să le sisteze.

Cetățeanul român va fi vulnerabilizat. Prezentul și viitorul său vor deveni nesigure. Iar consecințele se vor resimți în plan social și politic. Atenție însă: vă reamintesc că vorbim despre un an în care partidele politice aflate la putere, ca de altfel și cele din opoziție, vor da patru examene electorale. Ceea ce înseamnă că Guvernul Ciolacu se va da peste cap asumându-și orice fel de risc, pentru ca în 2024 să obțină noi și noi împrumuturi. Cu singurul obiectiv de a rostogoli cumva gaura.

Iar lovitura de pedeapsă, o lovitură năprasnică, va veni în acest fel în 2025. Va fi anul în care istoria ne va da una dintre cele mai severe lecții.