Când se mănâncă pește în noiembrie? De ce în doar anumite zile există dezlegare la pește?

Când se mănâncă pește în noiembrie? Cum a apărut postul și de ce în unele zile se poate mânca pește sau de „frupt”? Află toate aceste informații în rândurile următoare.

Când se mănâncă pește în noiembrie? În calendarul ortodox, postul reprezintă o perioadă de curățire trupească și sufletească, o vreme de liniște interioară, de introspecție și de apropiere de Dumnezeu. În timpul postului, credincioșii se abțin de la mâncăruri de origine animală, dar și de la excese, gânduri sau fapte care pot tulbura pacea lăuntrică.

Când se mănâncă pește în noiembrie?

Biserica, în înțelepciunea ei, a rânduit anumite zile în care rigoarea postului se îmblânzește. Aceste zile sunt cunoscute sub numele de „dezlegări”, iar cele mai cunoscute sunt dezlegarea la pește, la vin și la ulei. Ele nu contrazic spiritul postului, ci îl susțin printr-un echilibru între asceză și bucuria moderată, între renunțare și recunoștință.

Dezlegarea la pește este una dintre cele mai așteptate forme de binecuvântare în timpul posturilor. Aceasta înseamnă că, deși postul rămâne în vigoare, credincioșii pot consuma pește și derivate din pește, iar masa devine astfel un prilej de bucurie și mulțumire. Peștele este considerat un aliment curat, ușor de digerat și, simbolic, are o legătură profundă cu credința creștină. În primele secole ale creștinismului, peștele era un simbol tainic al lui Hristos, deoarece, în limba greacă, cuvântul „Ichthys” (pește) este un acronim pentru expresia „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”. Consumul de pește în anumite zile de post amintește de această tradiție străveche, oferind o formă de comuniune cu simbolul mântuirii.

În luna noiembrie, credincioșii încep Postul Nașterii Domnului, cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului, care se întinde între 15 noiembrie și 24 decembrie. Este un post al luminii, al pregătirii pentru venirea Mântuitorului în lume. În această perioadă, zilele cu dezlegare la pește sunt primite ca un dar și un semn al nădejdii. În anul 2025, conform calendarului ortodox, există trei astfel de zile de dezlegare la pește în luna noiembrie: pe 21 noiembrie, când este prăznuită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 29 noiembrie, zi închinată Sfinților Mucenici Paramon, Filumen și Valerian, și pe 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Aceste zile nu sunt alese întâmplător; fiecare dintre ele poartă o încărcătură duhovnicească deosebită, iar dezlegarea la pește este o formă de bucurie oferită credincioșilor pentru a celebra aceste momente sfinte.

De ce ținem de fapt post?

În mod asemănător, dezlegarea la vin și ulei are o semnificație spirituală aparte. Uleiul, în special cel de măsline, a fost dintotdeauna considerat un dar al vieții și al vindecării, un simbol al harului Sfântului Duh. În vechime, uleiul era folosit nu doar în alimentație, ci și în ritualurile de ungere, ca semn al sfințirii. Vinul, pe de altă parte, este asociat cu bucuria, dar și cu jertfa lui Hristos, fiind elementul central al Euharistiei. De aceea, în zilele de sâmbătă și duminică din timpul postului, dar și în anumite sărbători sfinte, Biserica îngăduie aceste dezlegări, pentru ca postul să nu devină o povară trupească, ci o formă de echilibru între renunțare și mulțumire.

Astfel, dezlegarea la pește, la vin și la ulei nu reprezintă o slăbire a disciplinei postului, ci o înțelegere duhovnicească a limitelor omenești și a nevoii de echilibru. Postul nu este doar o abținere alimentară, ci o transformare interioară. Iar în această transformare, Biserica nu impune o asprime neomenească, ci propune o cale a discernământului. Peștele, vinul și uleiul sunt, în aceste momente de dezlegare, simboluri ale binecuvântării divine, semne că Dumnezeu nu cere suferință, ci curățenie, nu impune lipsuri, ci îndeamnă la cumpătare.

Când se mănâncă pește în noiembrie?  În acest sens, zilele de dezlegare nu diminuează valoarea postului, ci o amplifică, aducând în inimile credincioșilor o bucurie senină, o liniște în care trupul și sufletul se întâlnesc în aceeași rugăciune a mulțumirii.