Prima pagină » National » Când va fi gata autostrada pe direcția România-Ucraina. Iată ce puncte de control au fost stabilite
Când va fi gata autostrada pe direcția România-Ucraina. Iată ce puncte de control au fost stabilite

Când va fi gata autostrada pe direcția România-Ucraina. Iată ce puncte de control au fost stabilite

23 apr. 2024, 11:15, 1 ,
în National

Mulți vor să afle când va fi gata autostrada pe direcția România-Ucraina. Se lucrează în ritm alert la noua autostradă care va lega Bucureștiul de Siret, la granița cu Ucraina. Iată ce puncte de control au fost stabilite.

Când va fi gata autostrada pe direcția România-Ucraina

Se lucrează în ritm alert la noua autostradă care va lega Bucureștiul de Siret, la granița cu Ucraina. Șoseaua modernă este așteptată cu nerăbdare de vecini. Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava a anunțat că proiectul este extins și va continua în Ucraina și Polonia.

România intenționează să finalizeze construcția autostrăzii care leagă Bucureștiul și Siretul, așezarea situată în apropierea graniței cu Ucraina, până în anul 2026.

,,Recent, în România a fost aprobată construcția autostrăzii București-Siret-Porubne. Suntem obligați să luăm toate măsurile necesare pentru a întinde acest drum până la Cernăuți, Ternopil, Lviv, și mai departe până în Polonia, cu acces la autostrada spre Statele Baltice.”, a declarat președintele CJ Suceava, explicând că drumul se construiește din fonduri europene.

Care vor fi punctele de control la frontieră

Autoritățile din România se angajează să dezvolte legături feroviare până la granița româno-ucraineană în vederea creșterii volumului de mărfuri pentru operațiunile transfrontaliere între Ucraina și țările UE. Gheorghe Flutur a vorbit despre dezvoltarea infrastructurii de frontieră care prevede noi puncte de control la frontieră și modernizarea celor existente.

„Granița cu România este una dintre cele mai importante pentru noi, datorită potențialului său uriaș… Având în vedere situația de la granița poloneză, trebuie să avem întotdeauna o alternativă cu privire la modul în care putem folosi punctele de frontieră pentru exporturi.”, a spus șeful Agenției pentru Reconstrucția și Dezvoltarea Infrastructurii, Mustafa Nayem.

Un alt proiect de amploare este autostrada care va traversa Carpații. Autostrada A1 Sibiu-Pitești este cea mai complexă și mai grea autostradă din România, asta pentru că va străpunge munții. Lucrarea are 31,33 kilometri și costă 4,25 miliarde de lei.

,,Acest tronson face parte din cel mai important proiect de infrastructură rutieră prevăzut în Programul Investițional 2021 – 2030 pentru dezoltarea infrastructurii de transport din România, elaborat și aprobat de guvernul liberal în perioada 2020-2021 și, totodată, prevede cele mai complexe lucrări, având în vedere dificultatea dată de zona montană în care se află traseul autostrăzii, fiind și prima trecere la nivel de autostradă peste Carpați.”, a declarat  Irinel Ionel Scrioșteanu, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.

De asemenea, autoritățile au anunțat că se modernizează calea ferată Predeal – București – Constanța. Guvernul va aloca bani pentru Autostrada Moldovei, centura orașului Gura Humorului și calea ferată Predeal-București–Constanța. Proiectul valorează 500 milioane de euro.

Au început săpăturile și pentru cel mai mare tunel feroviar din România, aflat pe ruta Brașov – Sighișoara. Este cel mai complex proiect de infrastructură din România din ultimii 30 de ani. Tunelul va avea la final 6,9 kilometri și va fi cel mai lung din țară. Lucrările ar fi trebuit să fie gata anul acesta. Reabilitarea căii ferate Brașov-Sighișoara costă peste un miliard de euro. Lucrările au început în 2020, după trei ani de licitații și sunt în mare întârziere. La finalizarea proiectului, trenul va parcurge distanța Brașov – Sighișoara într-o oră.

O problemă majoră vizează autostrada Comarnic-Brașov. Cea mai controversată autostradă din România s-ar putea face în parteneriat public-privat, iar pe această autostradă va exista taxă de acces. Această autostradă, așteptată de 30 de ani, nu a fost inclusă în finanțarea prin fonduri europene pentru că s-a atins plafonul maxim de finanțare.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *