Care au fost ultimele cuvinte pe care Roxana Moise i le-a spus antrenoarei sale

Comunitatea sportivă și toți cei care au cunoscut-o trăiesc în aceste zile o durere profundă după dispariția Roxanei Moise. Fosta handbalistă de la Oltchim Râmnicu Vâlcea, cunoscută pentru energia și bunătatea ei, a murit la doar 39 de ani, lăsând în urmă o emoție puternică și amintiri care îi vor păstra vie prezența mult timp de acum încolo. Oamenii care au fost aproape de ea vorbesc despre o tânără care, chiar și în cele mai grele momente ale bolii, nu și-a pierdut zâmbetul, optimismul și speranța că va învinge.

Roxana Moise a rămas aceeași fire luminoasă până spre ultimele clipe. Cei care o întâlneau, fie la sala de sport din Vâlcea, fie în cadrul emisiunii Exatlon de la Kanal D, își amintesc că rareori o vedeau descurajată. Îi încuraja pe ceilalți, făcea glume, aducea energie, indiferent de problemele prin care trecea. Pentru prieteni, colege de echipă și antrenori, moartea ei a venit ca un trăsnet, un șoc greu de cuprins în cuvinte.

Alexandru Nedelcu a mărturisit că este extrem de afectat de moartea Roxanei Moise. Chiar dacă au trecut mulți ani de la aventura din Republica Dominicană, păstrau legătura, iar Roxana i-a vorbit despre problemele de sănătate cu care se confrunta.

16:39

FOTO Un pasager a fost înjunghiat în tren de un imigrant! Acesta a fost transportat de urgență la spital!

10:34

FOTO Tragedie în apropiere de Creta. 18 persoane descoperite decedate pe o barcă în derivă

Conform acestuia, fosta sa colegă de la Exatlon fusese diagnosticată în urmă cu aproape 3 ani cu leucemie. A luptat împotriva bolii și a urmat un tratament, însă organismul i-a cedat în cele din urmă.

„Nu o vedeai niciodată tristă” – mărturia Steluței Luca

Printre cei care i-au păstrat o amintire aparte se numără Steluța Luca, o antrenoare apropiată de Roxana, deși nu a pregătit-o direct. Aceasta povestește că sportiva reușea să ascundă cu grijă suferința fizică. Chiar dacă se confrunta cu o boală cruntă, își păstra mereu aceeași expresie luminoasă. Pentru cei din jur, Roxana era exemplul perfect al unui om care se ridică deasupra durerii.

„Pentru mine, lovitura a venit când am aflat că este bolnavă. Obișnuiam să ne intersectăm la un restaurant din Vâlcea și era întotdeauna veselă. Nu lăsa niciun semn că ar trece prin ceva greu. Roxana avea mereu un vibe pozitiv”, a povestit Steluța Luca, vizibil afectată.

Nicoleta Lazăr, una dintre antrenoarele care au lucrat îndeaproape cu Roxana, vorbește despre o legătură profundă construită în timp. Spune că a ajuns să o iubească precum pe unul dintre propriii ei copii, poate și datorită faptului că nu existau multe diferențe de vârstă între ele. În ochii ei, Roxana era sportiva ideală: disciplinată, muncitoare, gata oricând să își sprijine echipa.

Ultima lor conversație serioasă a avut loc cu aproximativ trei luni înainte de tragedie. Roxana organizase o reuniune cu prima generație de copii pregătită de antrenoare, însă, în seara evenimentului, starea de sănătate a sportivei s-a deteriorat brusc și nu a mai putut participa. Înainte să cedeze în fața durerii, Roxana i-a repetat Nicoletei un lucru care îi definea întregul caracter: „Doamna, o să mă fac bine. O să vedeți”. Chiar dacă uneori își pierdea firul conversației din cauza tratamentelor, optimismul ei nu dispărea.

Ultimele luni – o luptă dusă cu demnitate

Vestea diagnosticului a venit într-un moment în care viața Roxanei părea să se reașeze: fetița ei crescuse, iar lucrurile păreau să intre într-o perioadă liniștită. Însă boala a lovit neașteptat, iar evoluția ei a fost rapidă. Nicoleta Lazăr povestește că prietena cea mai apropiată a Roxanei i-a fost alături în fiecare zi și în fiecare noapte, dormind chiar lângă ea pentru a o veghea. Aceeași prietenă a trimis, în zori, mesajul care a sfâșiat inimile tuturor: „Doamna, am pierdut-o pe Roxana”.

Antrenoarea a mai dezvăluit că ea și mai multe foste colege de generație se gândesc să pregătească un gest simbolic în memoria Roxanei. În plus, au decis să sprijine familia printr-o donație, un semn de solidaritate în amintirea unei sportivă care a dat mereu totul pentru ceilalți. De altfel, costurile tratamentelor erau uriașe: „Știu că o injecție costa 10.000 de lei. Cu doar trei zile înainte ni se spunea că e mai bine”, își amintește Nicoleta.