Prima pagină » National » Clanul Burtea, anchetat pentru exploatarea a peste 50 de femei. Cine era Ana Maria, tânăra ucisă în Austria

Clanul Burtea, anchetat pentru exploatarea a peste 50 de femei. Cine era Ana Maria, tânăra ucisă în Austria

20 nov. 2026, 07:33,
Andreea Ciobanu în National

O tânără de 23 de ani din Constanța, ucisă în Austria în 2022, apare în investigația privind presupusa rețea de trafic de persoane asociată clanului Burtea. Peste 50 de femei ar fi fost exploatate sexual de-a lungul timpului, iar anchetatorii au identificat transferuri de peste 3 milioane de euro într-unul dintre dosarele grupării. Procurorii DIICOT au desfășurat noi percheziții în România și în alte trei țări europene, încercând să stabilească amploarea activităților infracționale și responsabilitatea persoanelor implicate.

Ancheta DIICOT care vizează clanul Burtea scoate la iveală noi informații despre o presupusă rețea de trafic de persoane și proxenetism, cu ramificații în mai multe state europene. Printre cazurile investigate se numără și cel al Anei Maria, o tânără din Constanța care și-a pierdut viața în condiții dramatice, după ce ar fi fost exploatată sexual în Austria. Investigațiile urmăresc activitatea mai multor grupări conectate prin relații de familie și interese financiare.

Cine era Ana Maria, tânăra de 23 de ani ucisă în Austria

Ana Maria avea 23 de ani și era originară din Constanța. În septembrie 2022, aceasta a fost ucisă într-un apartament din Austria, în urma unei agresiuni extrem de violente comise de un client.

Potrivit informațiilor prezentate de presa din România, tânăra ar fi fost exploatată sexual de Albert Brătianu, persoană despre care surse judiciare susțin că ar avea legături cu rețeaua cercetată.

Atacul a fost atât de brutal încât identificarea victimei s-a realizat pe baza tatuajelor de pe corp. Relatările apărute în presă indică faptul că leziunile suferite i-au provocat decesul.

Moartea Anei Maria este unul dintre cele mai grave episoade menționate în ancheta privind exploatarea sexuală a femeilor. Autoritățile nu au indicat însă că membrii grupării cercetate ar fi autorii crimei, ci că tânăra s-ar fi aflat anterior sub controlul unor persoane asociate rețelei.

Clanul Burtea, anchetat pentru exploatarea a peste 50 de femei

La 19 noiembrie 2026, procurorii DIICOT și polițiștii de la combaterea criminalității organizate au desfășurat o nouă operațiune împotriva persoanelor suspectate de trafic de persoane și proxenetism.

În București, Ilfov și Teleorman au fost puse în aplicare 21 de mandate de percheziție domiciliară. Simultan, autoritățile au efectuat alte șase percheziții în Germania, Irlanda și Marea Britanie.

Acțiunea a continuat investigațiile din 5 noiembrie, când au fost realizate 57 de percheziții în România, Germania și Austria.

Potrivit informațiilor judiciare, rețeaua cunoscută drept clanul Burtea ar include persoane din familiile Baltazani, Brătianu, Mihai, Danciu, Ștefan și Nanu. Legăturile de rudenie, alianțele matrimoniale și relațiile personale ar fi facilitat organizarea și extinderea activităților de exploatare sexuală.

În dosarul vizat de operațiunea din 19 noiembrie, anchetatorii au identificat aproximativ 20 de victime. Investigațiile anterioare au documentat alte cazuri, iar informațiile privind rețeaua extinsă indică peste 50 de femei care ar fi fost exploatate de-a lungul timpului.

Cum ar fi fost recrutate femeile și unde ajungeau banii

Una dintre principalele metode de recrutare descrise de procurori este cunoscută sub denumirea de „loverboy”. Persoanele suspectate ar fi câștigat încrederea tinerelor prin simularea unor relații sentimentale, pentru ca ulterior să le determine să practice prostituția.

Alte victime ar fi fost atrase de promisiunea unor venituri consistente în străinătate. Odată ajunse în țările de destinație, femeile ar fi fost constrânse prin amenințări, șantaj emoțional și violență fizică să continue activitatea în beneficiul exploatatorilor.

Rețeaua ar fi organizat transportul, cazarea și întâlnirile cu clienții, precum și publicarea anunțurilor pe platforme specializate. Activitățile investigate s-ar fi desfășurat în Germania, Austria, Olanda, Irlanda și Marea Britanie, dar și în alte state europene.

Într-unul dintre dosarele investigate, procurorii au identificat transferuri monetare de peste 3 milioane de euro, sumă despre care susțin că ar fi fost obținută și rulată de persoanele cercetate.

Banii ar fi fost trimiși în România prin servicii de transfer financiar sau transportați în numerar de șoferi și persoane de încredere. Uneori, suspecții s-ar fi deplasat personal în străinătate pentru colectarea sumelor și supravegherea victimelor.

Nicolae Danciu și fiul său, Mario, printre persoanele cercetate

Printre numele apărute în investigație se află și Nicolae Danciu, cunoscut sub porecla „Șegher”, prezentat de surse judiciare drept unul dintre presupuşii coordonatori ai rețelei.

Fiul său, Mario Danciu, este de asemenea vizat de cercetări. Potrivit informațiilor publicate în presă, acesta ar fi recrutat o tânără care ulterior ar fi practicat prostituția în Germania, veniturile obținute ajungând în beneficiul său.

Mario Danciu a fost implicat și în accidentul produs în 2024, în zona Parcului Pantelimon din București, în urma căruia un copil de nouă ani a murit, iar sora acestuia a suferit răni grave.

Ancheta privind clanul Burtea se desfășoară în cooperare cu autoritățile europene, printr-o echipă comună de investigație constituită sub egida Eurojust, cu sprijinul Europol.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Bacteria Klebsiella pneumoniae, tot mai rezistentă la antibiotice. Crește numărul infecțiilor din spitalele europene
Infecțiile cu Klebsiella pneumoniae reprezintă o provocare pentru spitalele europene. Unele tulpini sunt rezistente la antibiotice de ultimă generație, iar ECDC avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea publică. Creșterea rezistenței bacteriei Klebsiella pneumoniae la antibiotice pune presiune pe spitalele europene, unde infecțiile provocate de anumite tulpini sunt tot mai dificil de tratat. Centrul European de Prevenire […]
Bacteria Klebsiella pneumoniae, tot mai rezistentă la antibiotice. Crește numărul infecțiilor din spitalele europene

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
20 noiembrie 2026
20 noiembrie 2026