Care este legătura dintre inimă și plămâni? Prof. dr. Miron Alexandru Bogdan: „Bolile inimii au consecințe nefaste asupra plămânului” – VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Vă întrebați care este legătura dintre inimă și plămâni? Ei bine, descoperiți, în rândurile următoare, răspunsul prof. dr. Miron Alexandru Bogdan, medic pneumolog și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București.

Organismul nostru funcționează ca un tot unitar, iar când un organ se îmbolnăvește, acest lucru se răsfrânge asupra întregului corp. De ce? Fiindcă totul este interconectat și nimic nu funcționează în parametri normali, dacă un element lipsește sau este „defect”. Așa se întâmplă și în cazul echipei inimă-plămâni, care, odată „avariate”, generează consecințe la nivelul celorlalte organe sau țesuturi.

Explicația o veți afla în continuare, unde îndrăgitul medic Miron Alexandru Bogdan a creionat relația deosebită dintre inimă și plămâni, organe esențiale pentru o viață sănătoasă și fericită.

10:42, 23 Jul 2026

FOTO Puterea secretă a fructelor de dud: cum combat eficient tumorile, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială prin nutrienții lor

Care este legătura dintre inimă și plămâni? Explicația medicului Miron Alexandru Bogdan

Potrivit medicului, între plămâni și inimă există o relație extrem de strânsă. Bolile plămânului pot să aibă consecințe nefaste asupra inimii, iar afecțiunile inimii au consecințe nefaste asupra plămânului. Prin urmare, acest binom plămân-inimă, inimă-plămân, este una dintre marile taine, marile realități din existența organismului uman, așa cum a fost conceput și plămădit. Plămânul și inima sunt un tandem, iar dacă inima este bolnavă, plămânii, la rândul lor se pot îmbolnăvi.

„Între plămâni și inimă există o relație extrem de strânsă. Bolile plămânului pot să aibă consecințe nefaste asupra inimii, bolile inimii au consecințe nefaste asupra plămânului. Deci acest binom plămân-inimă, inimă-plămân, este una dintre marile taine, marile realități din existența organismului uman, așa cum a fost conceput și plămădit. Plămânul și inima sunt un tandem, iar dacă inima e bolnavă, plămânii, la rândul lor se pot îmbolnăvi și ipso facto, circulația pulmonară poate suferi consecințe care să reprezinte o hipertensiune pulmonară.”, a declarat prof. dr. Miron Alexandru Bogdan, pentru BZI LIVE.

Prof. dr. Miron Alexandru Bogdan: „Insuficiența cardiacă îmbolnăvește retrograd”

În cazul în care o persoană se confruntă cu hipertensiune arterială sistemică și nu-și ține sub control afecțiunea, ajunge să-și îmbolnăvească inima, adică ventriculul stâng, care e branșat la circulația sistemică, la circulația aortică. Cu alte cuvinte, dacă nu se caută și nu se tratează corect, poate să ajungă la insuficiență ventriculară stângă, adică la insuficiență cardiacă. Aceasta din urmă îmbolnăvește retrograd, adică mai în sus plămânul din care-i vine sângele și uneori plămânul acesta își îmbolnăvește sistemul circulator, astfel încât apare o hipertensiune pulmonară.

„O persoană cu hipertensiune arterială sistemică, de aceea care se măsoară cu manșeta, dacă nu se tratează, ajunge să-și îmbolnăvească inima, adică ventriculul stâng, care e branșat la circulația sistemică, la circulația aortică și dacă nu se caută și nu se tratează corect, poate să ajungă la insuficiență ventriculară stângă, adică la insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă îmbolnăvește retrograd, adică mai în sus plămânul din care-i vine sângele și uneori plămânul acesta își îmbolnăvește sistemul circulator, astfel încât apare o hipertensiune pulmonară se cheamă aceasta, care își are obârșia într-o afecțiune a ventriculului stâng, care s-a îmbolnăvit din cauza hipertensiunii arteriale esențiale netratate.

E motivul pentru care noi îi sfătuim pe pacienții noștri nu numai să se caute și să-și asigure diagnosticul hipertensiunii arteriale sistemice, dar și să fie foarte consecvenți, să-și facă un tratament continuu, să nu considere că dacă și-au normalizat într-un anumit moment valorile presiunii arteriale sistemice au încheiat conturile cu hipertensiunea arterială.”, a adăugat prof. dr. Miron Alexandru Bogdan.