Care sunt primele simptome ale infecției cu virusul HIV? Iată ce trebuie să știi despre semnele timpurii

Primele simptome ale infecției cu virusul HIV pot fi ușor trecute cu vederea, fiind adesea confundate cu o răceală sau o gripă obișnuită, de aceea, ar trebui să le cunoști.

Recunoașterea lor are un rol esențial în diagnosticarea timpurie și începerea unui tratament adecvat. Înțelegerea acestor semne inițiale este importantă atât pentru sănătatea personală, cât și pentru prevenirea transmiterii virusului.

Iată cum recunoști primele simptome ale infecției cu virusul HIV

În stadiul acut al infecției cu HIV, care apare de obicei la 2-4 săptămâni după expunerea la virus, organismul reacționează intens, declansând o serie de simptome asemănătoare gripei. Acesta este momentul în care virusul se înmulțește rapid, iar sistemul imunitar începe să se lupte împotriva lui.

Simptomele din această fază sunt cunoscute sub denumirea de sindrom retroviral acut. Cele mai frecvente prime simptome inlud febra persistentă, frisoane, dureri de gât, dureri musculare și articulare, dureri de cap și o stare generală de oboseală.

Pot apărea și ganglioni limfatici inflamați, mai ales la nivelul gâtului, axilelor sau în zona înghinală. Unele persoane se pot confrunta și cu erupții cutanate ușoare, diaree sau ulcerații bucale. În ciuda acestor semne, multe persoane nu dau importanță simptomelor inițiale, întrucât par a fi minore sau nespecifice.

De aceea, această infecție rămâne adesea nedectat în această fază, mai ales dacă nu există o suspiciune legată de o posibilă expunere. Este important de menționat că aceste simptome dispar de la sine în câteva zile sau săptămâni, dar virusul continuă să rămână activ în organism și să se răspândească.

Un aspect îngrijorător este faptul că, în timpul acestei faze acute, persoana infectată are o încărcătură virală ridicată și poate fi foarte contagioasă, chiar dacă nu este conștientă de infecție.

Diagnosticul și importanța unei testări timpurii

Simptomele inițiale ale acestei infecții dispar, dar virusul rămâne activ și continuă să afecteze sistemul imunitar în tăcere. După ce acestea dispar, urmează o perioadă latentă, care poate dura ani întregi fără manifestări evidente, însă virusul își poate face treptat efectul distructiv.

În lipsa tratamentului, sistemul imunitar este slăbit, ceea ce duce în timp la apariția SIDA, adică stadiul final al bolii. Testarea HIV este singura metodă sigură de a confirma prezența acestui virus. Aceasta se poate face prin test rapid, test ELISA sau test PCR, iar majoritatea testelor sunt gratuite și anonime în centrele de testare din rețeaua publică.

Cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât șansele de a controla boala sunt mai mari. Tratamentul acestei infecții presupune administrarea zilnică a unei combinații de medicamente antiretrovirale, care pot menține virusul la un nivel nedetectabil în sânge.

Acest lucru înseamnă că, deși virusul rămâne în organism, nu se mai înmulțește activ și nu se mai transmite la alte persoane prin contact sexual. În același timp, persoanele diagnosticate trebuie monitorizate regulat prin analize de sânge care urmăresc evoluția bolii și răspunsul la tratament.

Este esențial ca tratamentul să fie urmat cu strictețe, fără întreruperi, pentru a evita rezistența virală.

Primele simptome ale infecției cu HIV nu sunt întotdeauna evidente, dar pot fi recunoscute cu atenție, fiind esențial să apelezi la un medic, întrucât acest articol are doar un rol informativ.