Cât supraviețuiește tulpina Omicron pe piele și plastic. Dezinfectantul de mâini, eficient împotriva virusului

Cât supraviețuiește virusul Omicron pe piele și plastic? După efectuarea unor teste de laborator, cercetătorii japonezi au constatat că varianta Omicron a coronavirusului poate supravieţui mai mult decât versiunile anterioare pe suprafeţe de plastic şi pe pielea umană.

Oamenii de știință sunt de părere că „Stabilitatea sa ridicată în mediu” – capacitatea de a rămâne infecțioasă – ar putea fi motivul pentru care Omicron a înlocuit Delta ca variantă dominantă și s-a răspândit atât de repede. Testele au fost efectuate pe suprafețe de plastic și probe de piele obținute de la cadavre

Cât supraviețuiește Omicron pe piele și plastic

Pe suprafețele de plastic, timpii medii de supraviețuire a tulpinii originale şi a variantelor Alpha, Beta, Gamma şi Delta au fost de 56 de ore, 191,3 ore, 156,6 ore, 59,3 ore şi, respectiv, 114,0 ore, în comparație cu 193,5 ore pentru Omicron, au raportat cercetătorii pe bioRxiv, potrivit surselor citate.

Pe probe de piele obținute de la cadavre, timpul mediu de supraviețuire a virusului a fost de 8,6 ore pentru versiunea originală, 19,6 ore pentru Alpha, 19,1 ore pentru Beta, 11,0 ore Gamma, 16,8 ore pentru Delta şi 21,1 ore pentru Omicron.

Pe piele, toate variantele au fost complet inactivate după 15 secunde de expunere la dezinfectanții pentru mâini pe bază de alcool. De aceea, oamenii de știință recomandă urmarea normelor de protecție impuse de Organizația Mondială a Sănătății.

„Prin urmare, este recomandat ca practicile actuale de control al infecțiilor (igiena mâinilor) să utilizeze dezinfectanţi… aşa cum propune Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, concluzionează cercetătorii.

Cum ar trebui efectuate testele antigen

O altă cercetare a demonstrat faptul că utilizatorii testelor rapide de antigen pentru detectarea COVID-19 ar trebui să tamponeze nările, nu gâtul, conform indicațiilor producătorului. Tampoanele din gât s-au dovedit a fi mai ineficiente decât cele din nas, detectând cu aproape 40% mai puține cazuri.

Tamponarea nazală „a detectat peste 95% dintre persoanele cu cele mai ridicate niveluri de virus, care sunt cel mai probabil contagioase”, a declarat Dr. Diane Havlir de la Universitatea din California, San Francisco.

Un studiu realizat în Spania, postat pe un site de specialitate, a arătat că tamponarea parții interioare a obrazului este, de asemenea, mult mai puțin fiabilă decât tamponarea nărilor pentru detectarea virusului.

Moderna dezvoltă un vaccin sub formă de monodoză, care să combine doza booster” a vaccinului anti-COVID-19 cu vaccinul experimental împotriva gripei. în cel mai bun scenariu, vaccinul combinat COVID-antigripal ar putea deveni disponibil în toamna anului 2023, cel puţin în anumite ţări.

„Obiectivul nostru este să putem să avem un singur ‘booster’ anual, pentru a nu ne confrunta cu acele probleme legate de acceptabilitate din partea oamenilor care nu vor să facă două-trei vaccinuri în fiecare iarnă”, a declarat CEO-ul companiei Moderna.

Booster-ul vaccinului AstraZeneca, eficient împotriva Omicron

Vaccinul AstraZeneca a fost dezvoltat în colaborare cu cercetători de la Universitatea Oxford. Recent, studiile de laborator au arătat că a treia doză de vaccin Vaxzevria este eficientă împotriva variantei Omicron. Mai mult decât atât, experții britanici sunt de părere că nu va fi nevoie de o a patra doză de vaccin.

Reprezentanții companiei sunt de părere că prezentul studiu este o dovadă suplimentară în sprijinul celei de-a treia doze a vaccinului Vaxzevria, indiferent de schema de vaccinare iniţială.

„Aceste studii importante arată că a treia doză de Vaxzevria, administrată după două doze ale aceluiaşi vaccin, după vaccinuri de tip ARN mesager sau după vaccinuri cu virus inactivat, stimulează puternic reacţia imunitară împotriva COVID-19”, a declarat Andrew Pollard, directorul Oxford Vaccine Group.