CCR decide soarta legii ANI. Nicușor Dan contestă obligația concubinilor de a-și publica averea

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse legislației privind integritatea, contestând în special prevederile referitoare la declarațiile de avere ale partenerilor necăsătoriți ai demnitarilor și la încetarea automată a unor mandate în urma unei interdicții de a ocupa funcții publice.

Sesizarea urmează să fie analizată de CCR pe 12 august. Legea a fost contestată separat și de USR și PNL, care au criticat anumite amendamente introduse în Parlament.

Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul L464/2026, a fost adoptat pe 5 august, în calitate de for decizional, cu 105 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri. Inițiativa a fost dezbătută în procedură de urgență și are legătură cu Jalonul 431 din PNRR, privind consolidarea legislației în domeniul integrității.

Nicușor Dan: obiectivul este legitim, dar legea trebuie să respecte Constituția

În motivarea sesizării, șeful statului susține că România are nevoie de mai multă transparență și de reguli clare privind integritatea persoanelor care ocupă funcții publice. În opinia sa, însă, atingerea acestor obiective nu poate justifica introducerea unor prevederi care contravin principiilor constituționale.

Una dintre modificările contestate extinde obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese de la demnitar la soț, soție sau la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Președintele consideră că formularea este prea vagă și poate permite interpretări subiective. Mai mult, el susține că transferarea răspunderii contravenționale asupra unei persoane doar în baza relației afective cu un demnitar reprezintă o ingerință nejustificată în viața privată.

Nicușor Dan atrage atenția și asupra faptului că o astfel de obligație ar ajunge să vizeze persoane care nu ocupă funcții publice și nu exercită atribuții de autoritate.

Dispută și asupra încetării mandatelor aflate deja în desfășurare

O altă prevedere contestată de președinte schimbă efectele interdicției de trei ani de a ocupa o funcție publică. În forma adoptată de Parlament, sancțiunea ar putea conduce la încetarea automată a unei funcții sau a unui mandat care este deja în desfășurare.

Nicușor Dan susține că această soluție ridică probleme de constituționalitate, deoarece ar produce efecte asupra unor mandate obținute anterior intrării în vigoare a noilor reguli.

În cazul funcțiilor câștigate prin alegeri, președintele consideră că o asemenea măsură ar afecta inclusiv voința exprimată de electorat la momentul scrutinului.

În acest context, șeful statului cere CCR să verifice dacă noile prevederi respectă principiul neretroactivității și celelalte garanții constituționale.

Cazul Dominic Fritz, unul dintre punctele sensibile ale modificărilor

Noile prevederi au generat controverse și în contextul situației lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia ANI prin care acesta a fost declarat incompatibil, iar aplicarea noilor reguli ar putea avea consecințe asupra mandatului său.

Tocmai această posibilitate a alimentat dezbaterea politică privind caracterul și momentul aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.

USR și PNL au contestat, la rândul lor, anumite dispoziții adoptate prin amendamente susținute în Parlament de PSD și AUR. Cele două formațiuni nu au atacat însă legea în integralitatea sa.

În cazul în care CCR va admite obiecțiile, Parlamentul nu ar fi obligat, în principiu, să reia întregul proces legislativ, ci să modifice prevederile declarate neconstituționale pentru a le pune în acord cu decizia Curții.

Mirabela Grădinaru și-a publicat voluntar declarația de avere

Controversa privind declarațiile de avere a fost amplificată după ce Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui, și-a făcut publice declarațiile de avere și de interese.

Nicușor Dan a explicat că decizia a fost luată împreună cu partenera sa, în numele transparenței și pentru a elimina eventualele speculații.

Documentul, completat la 4 august 2026, cuprinde bunurile și veniturile proprii ale Mirabelei Grădinaru, precum și veniturile copiilor aflați în întreținere. Pentru că cei doi nu sunt căsătoriți, patrimoniul lui Nicușor Dan nu este inclus în declarația acesteia.

Mirabela Grădinaru declară un teren intravilan de 1.152 de metri pătrați în Moara Vlăsiei, cumpărat în 2021, dar și mai multe cote din terenuri și imobile moștenite în județul Vaslui.

În declarație apar și două autoturisme, un Renault Clio din 2016 și un Opel Vectra din 1992. La active financiare este menționat un împrumut de 116.563,42 lei acordat Asociației S.O.S. Orașul, precum și acțiuni Renault în valoare de aproximativ 4.000 de euro.

Pentru ultimul an fiscal, aceasta a raportat venituri salariale de 158.360 de lei de la Automobile Dacia SA. În document mai sunt trecute alocațiile celor doi copii.

La capitolul datorii sunt menționate două obligații față de ING, în valoare de 1.760,18 lei și 50.000 de lei.

De ce declarația nu era obligatorie până acum

În legislația aflată în vigoare anterior modificărilor adoptate de Parlament, Mirabela Grădinaru nu avea obligația legală de a depune o declarație de avere. Ea nu ocupă o funcție publică, iar statutul de „primă-doamnă” nu este reglementat prin Constituție sau printr-o lege.

În plus, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru nu sunt căsătoriți, astfel că bunurile acesteia nu intrau în declarația de avere a președintelui.

Problema a devenit și mai complicată după Decizia CCR nr. 297 din 29 mai 2025, prin care Curtea a stabilit limite importante privind răspunderea pentru informațiile referitoare la patrimoniul altor membri ai familiei și a eliminat obligația publicării online a declarațiilor de avere și de interese.

Ulterior, în mai 2026, ANI a precizat că persoanele obligate să depună declarații nu mai trebuie să includă automat date referitoare la soț, soție sau copiii majori, iar documentele nu mai sunt publicate automat pe site-urile instituțiilor sau pe portalul Agenției.

În aceste condiții, declarația publicată de Mirabela Grădinaru reprezintă, în prezent, un demers voluntar.

CCR urmează să decidă pe 12 august dacă prevederile contestate respectă Constituția, într-un dosar care poate avea implicații atât pentru legislația privind integritatea, cât și pentru situația unor aleși aflați deja în funcție.