Unul dintre cei mai mari artiști pe care i-a dat România, George Enescu, a fost uitat chiar acolo unde își doarme somnul de veci. În faimosul cimitir Père-Lachaise din Paris, cavoul compozitorului este lăsat în paragină, invizibil pentru turiști, ignorat de autorități și aproape șters de pe harta memoriei colective. În timp ce mormintele altor mari artiști internaționali sunt îngrijite și venerate, locul unde se odihnește Enescu pare uitat de lume.
Mormântul lui George Enescu, uitat și lăsat în ruină la Paris!
În inima Parisului, într-unul dintre cele mai faimoase cimitire din lume – Père-Lachaise – mormântul lui George Enescu zace în uitare. Cavoul alb de marmură, care adăpostește trupul unuia dintre cei mai mari compozitori români și o legendă a muzicii clasice mondiale, se află într-o stare deplorabilă: neîngrijit, nerenovat și complet ignorat de autoritățile care ar fi trebuit să-i păstreze memoria vie.
Departe de a fi un loc de pelerinaj pentru admiratori sau turiști, mormântul lui Enescu nici măcar nu apare pe harta oficială a personalităților înhumate la Père-Lachaise, unde nume precum Chopin, Maria Callas sau Bizet sunt semnalizate și celebrate. Iar cine vrea să-i ducă un omagiu artistului român trebuie să-l caute la pas, prin Divizia 68, într-un colț uitat de lume.
Un cavou ascuns între iluștri
Ambasadorul României în Franța, Ioana Bivolaru, recunoaște că s-au purtat dialoguri cu Primăria Parisului și cu administrația cimitirului, în încercarea de a include mormântul lui Enescu pe o hartă vizibilă pentru vizitatori. Rezultatul? Zero schimbări.
Între timp, Alina Păvalache – pianistă română stabilită la Paris – spune că o nouă metodă de localizare ar putea apărea în curând, printr-un cod QR ce va fi integrat în sistemul digital al cimitirului. Dar până atunci, artistul rămâne invizibil în fața celor care i-ar aduce un omagiu.
Nici România, nici Franța nu pot interveni
De ce nu se poate restaura mormântul? Situația juridică este blocată. Cavoul este concesionat unei familii franceze și moștenitorilor acesteia. Din 2011, administrația cimitirului nu a mai primit niciun semn de la proprietar – un anume Jean Pasche. Fără acordul său, nici statul român, nici cel francez nu au voie să facă vreo lucrare, indiferent cât de degradat este locul de veci.
Singura acțiune permisă este o curățare de bază, manuală, cu perie și apă, efectuată rar și cu aprobare specială. Doar în cazul în care cavoul ar fi considerat complet abandonat sau vandalizat, ar putea intra în administrarea statului.
70 de ani de la moartea lui Enescu. Ce a rămas? Câteva panglici și multă rușine
Pe 4 mai 2025 s-au împlinit 70 de ani de la moartea lui George Enescu. Cu această ocazie, Ambasada României a plasat câteva jerbe cu panglici tricolore la mormântul său. Un gest simbolic, dar infim față de tăcerea asurzitoare care învăluie acest cavou alb, uitat între geniile lumii.
Cum este posibil ca una dintre cele mai mari figuri culturale ale României să fie șters de pe hartă, ignorat și abandonat, chiar în orașul în care și-a găsit odihna veșnică?