Ce am aflat la Kidney Week 2026, cel mai mare congres de nefrologie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Între 21 și 25 octombrie 2026, peste 12.000 de specialiști s-au întâlnit la Denver, în SUA, la Kidney Week, congresul anual al Societății Americane de Nefrologie [1]. Cele mai așteptate au fost studiile clinice prezentate la congres și publicate în aceeași zi în reviste precum New England Journal of Medicine sau JAMA. Unele rezultate există deocamdată doar sub formă de rezumat și pot suferi modificări la publicarea completă.

Pe durata congresului, NephJC (organizație educațională non-profit înregistrată în SUA) a publicat în fiecare zi analize ale studiilor prezentate, cu rezultatele, limitele și posibilele consecințe pentru îngrijirea pacienților [7]. Multe dintre observațiile critice din acest articol provin din aceste analize.

Studiile de mai jos au inclus pacienți cu boli de rinichi, nu persoane sănătoase, așa că rezultatele lor nu se aplică populației generale. Există două excepții: studiul despre sarcină, care a urmărit donatoare de rinichi sănătoase, și analiza despre hemoglobină, care a inclus și pacienți cu diabet sau insuficiență cardiacă.

Nefropatia cu Imunoglobulina A

Nefropatia cu IgA este cea mai frecventă boală glomerulară primară și apare adesea la adulți tineri. Sistemul imunitar produce o formă anormală de anticorp IgA, care se depune în rinichi și îl inflamează. Până acum, noile tratamente fuseseră evaluate mai ales după cât scad proteinele din urină. Acum există și date despre funcția rinichiului, urmărită timp de doi ani.

Sibeprenlimab (studiul VISIONARY, 510 pacienți) blochează molecula APRIL, care susține celulele producătoare de anticorpi. Cu tratament, funcția renală a rămas stabilă, în timp ce cu placebo a scăzut cu 4,2 ml/min pe an. Agravarea importantă a bolii a apărut la 0,4% dintre pacienții tratați, față de 11,2% cu placebo [2]. Atacicept (studiul ORIGIN 3, 428 de pacienți) blochează atât APRIL, cât și BAFF. Pierderea anuală de funcție renală a fost de 0,6 ml/min, față de 5,6 ml/min cu placebo [3]. Rezultate asemănătoare a raportat telitacicept, într-un studiu din China pe 318 pacienți [4].

Alte trei medicamente, ravulizumab, sefaxersen și povetacicept, au redus proteinuria cu aproximativ 43-50% față de placebo [4][5][6]. Efectul lor asupra funcției renale se va cunoaște mai târziu. Ravulizumab a fost aprobat în SUA pentru această boală pe 21 octombrie 2026 [4].

Studiile au durat doi ani și au fost finanțate de producători. Tratamentul se face continuu, injectabil, și nu știm ce se întâmplă după oprirea lui. În SUA, costul anual este de ordinul sutelor de mii de dolari [7].

Flozinele (inhibitorii de SGLT2)

Flozinele, cum sunt dapagliflozina și empagliflozina, au fost create pentru diabet, dar astăzi se folosesc și în boala cronică de rinichi și în insuficiența cardiacă. O analiză a 85 de studii, cu aproximativ 70.500 de participanți, arată că ele cresc hemoglobina cu circa 0,6 g/dl, probabil prin stimularea producției de globule roșii și o mai bună folosire a fierului [8].

La pacienții cu diabet și boală renală a căror tensiune rămânea mare în ciuda a trei medicamente, combinația empagliflozină plus finerenonă a scăzut tensiunea sistolică cu 9-11 mmHg, mai mult decât fiecare medicament separat, fără mai multe cazuri de potasiu crescut [13]. Rezultatul provine dintr-o analiză făcută după încheierea studiului CONFIDENCE, cu tensiunea arterială măsurată doar în cabinet [7].

În boala polichistică renală, cea mai frecventă boală de rinichi moștenită, un studiu pilot pe 50 de pacienți a arătat că empagliflozina este bine tolerată, dar volumul rinichilor a crescut cu 10,5% pe an, față de 5,1% cu placebo [9]. Nu se știe încă dacă au crescut chisturile sau doar țesutul renal. Până la rezultatele studiilor mai mari, aceste medicamente nu sunt recomandate în boala polichistică în afara indicațiilor deja stabilite [7].

Ce mâncăm

Un studiu coreean incluzând 1.861 de pacienți urmăriți aproximativ 9 ani a găsit că un aport mai mic de proteine se asociază cu un risc mai mare de dializă și de deces [10]. Fiind un studiu observațional, nu poate dovedi că dieta este cauza. Pacienții care mâncau mai puține proteine erau de la început mai bolnavi [7].

Un alt studiu, mic, pe 30 de pacienți cu boală renală avansată, a comparat o dietă bogată în fructe și legume (2.000 mg de potasiu pe zi) cu una restrictivă (500 mg pe zi). Potasiul din sânge nu s-a modificat semnificativ [4]. Studiul a fost scurt, iar orice schimbare de dietă trebuie discutată cu nefrologul.

Aspirina și vitamina D

Studiul britanic ATTACK a administrat aspirină 75 mg pe zi la 4.633 de pacienți cu boală renală, fără boli de inimă cunoscute. Infarctele, accidentele vasculare și decesele cardiovasculare au fost puțin mai rare (2,4% față de 3,3%), dar diferența nu a fost semnificativă statistic, iar sângerările majore au fost mai multe (29 față de 19) [4]. Autorii nu recomandă, deocamdată, aspirina pentru prevenție la acești pacienți [4].

La pacienții dializați, vitamina D în doze mari, administrată la două săptămâni, nu a redus semnificativ riscul de deces, internările pentru boli de inimă, infecțiile sau fracturile (studiul SIMPLIFIED) [11].

Donarea de rinichi și sarcina

Aproximativ două treimi dintre donatorii vii de rinichi sunt femei, multe la vârsta la care își doresc copii. Un studiu canadian a comparat 385 de sarcini apărute după donare cu 1.540 de sarcini la femei sănătoase. Hipertensiunea din sarcină și preeclampsia au fost mai frecvente după donare (11,9% față de 8,3%), la fel și nou-născuții mici pentru vârsta sarcinii (13,8% față de 7,9%) [12]. Totuși, 88% dintre sarcini nu au avut aceste complicații. Riscul este mic, dar trebuie discutat cu femeile care vor să doneze.

Dializa

Pentru pacienții dializați, vadadustat, un medicament pentru anemie, a menținut hemoglobina la fel de bine ca injecțiile clasice cu eritropoietina și a fost asociat cu mai puține internări [11]. Un vas de sânge creat în laborator, testat la 80 de femei, a permis renunțarea mai rapidă la cateter decât fistula clasică (220 față de 129 de zile fără cateter într-un an). A avut însă mai multe tromboze și este încă experimental [4].

O analiză a registrului american de dializă, cu peste 530.000 de pacienți care au început hemodializa pe cateter între 2013 și 2022, arată că mortalitatea la 18 luni a scăzut în timp. Diferența față de pacienții care au trecut pe fistulă s-a redus de la 5,9 la 4,2 puncte procentuale [14]. O parte din această diferență reflectă faptul că pacienții ce au cateter venos central ca și modalitate de abord vascular sunt de la început mai bolnavi [7].

Dializă sau tratament fără dializă

Pentru vârstnicii cu boală renală avansată, tratamentul conservator, fără dializă, este o opțiune care urmărește controlul simptomelor. În studiul VIDEO-KD, 453 de pacienți de peste 65 de ani au fost împărțiți în două grupuri. Jumătate au văzut un film de 12 minute despre hemodializă, dializa peritoneală și tratamentul conservator, apoi și-au înregistrat preferințele, trimise medicului. După un an, discuțiile despre obiectivele de îngrijire erau consemnate în dosar la 56,6% dintre ei, față de 40% în grupul cu îngrijire obișnuită [15]. Studiul nu a verificat dacă tratamentul primit ulterior a corespuns preferințelor [7].

În loc de încheiere

Principala noutate vine din nefropatia cu IgA, unde tratamentele noi par să oprească pierderea funcției renale, cel puțin pe doi ani. Celelalte studii arată că unele obiceiuri vechi, de la aspirina „preventivă” la dietele foarte restrictive, merită reevaluate. Rezultatele noi ajung în practică abia după ce sunt confirmate și incluse în ghiduri.

Bibliografie

1. American Society of Nephrology. High-Impact Clinical Trials Generate Promising Results for Improving Kidney Health (comunicat de presă), 22 octombrie 2026. asn-online.org.
2. Rizk DV, Barratt J, Suzuki Y, et al. Sibeprenlimab in IgA Nephropathy — Final Phase 3 Trial Analysis. N Engl J Med. doi:10.1056/NEJMoa2609127.
3. Barratt J, Brenner RM, Barbour SJ, et al. Atacicept in IgA Nephropathy — Phase 3 Trial Final Efficacy Analysis. N Engl J Med. doi:10.1056/NEJMoa2610103.
4. Hillenbrand A. ASN Kidney Week 2026 Recap: 8 Key Updates in Kidney Disease to Know. HCPLive, 30 octombrie 2026. hcplive.com.
5. Barratt J, Zhang H, Han SH, et al. Interim Analysis of a Phase 3 Trial of Povetacicept in IgA Nephropathy. N Engl J Med. doi:10.1056/NEJMoa2608682.
6. Barratt J, Farag YMK, Rice K, et al. Ravulizumab in IgA Nephropathy — Interim Analysis of a Phase 3 Trial. N Engl J Med. doi:10.1056/NEJMoa2607544.
7. Kidney Week in Denver: Day 1, Day 2, Day 3. 22–25 octombrie 2026. nephjc.com.
8. Yang Y, Yang C, Wang Y, et al. Sodium-Glucose Cotransporter 2 Inhibitor Use and Levels of Hemoglobin, Markers of Iron Metabolism, and Erythropoiesis. 2026. doi:10.1001/jama.2026.19921.
9. Seliger SL, Gitomer B, You Z, et al. Empagliflozin Therapy in Patients with Autosomal Dominant Polycystic Kidney Disease: A Feasibility Randomized Controlled Trial. J Am Soc Nephrol. doi:10.1681/ASN.0000001271.
10. Suh SH, Choi HS, Kim CS, et al. Low Daily Protein Intake and Risk of Kidney Failure and Mortality in Chronic Kidney Disease. JAMA Netw Open. 2026;9(10). doi:10.1001/jamanetworkopen.2026.34568.
11. American Society of Nephrology. Late Breaking, High-Impact Clinical Trials Featured at Kidney Week 2026 (comunicat de presă), 23 octombrie 2026. asn-online.org.
12. Wang C, Naylor KL, McArthur E, et al. Pregnancy Outcomes After Living Kidney Donation. 2026. doi:10.1001/jama.2026.21737.
13. Agarwal R, Navaneethan SD, Correa-Rotter R, et al. Finerenone-Empagliflozin Combination Therapy in Apparent Resistant Hypertension: A CONFIDENCE Trial Post Hoc Analysis. JACC Adv. 2026;5(11):103388. doi:10.1016/j.jacadv.2026.103388.
14. Roetker NS, Wetmore JB, Liu J, Gilbertson DT, Johansen KL. Trends in Mortality of Patients with Central Venous Catheters versus Arteriovenous Accesses for Hemodialysis. J Am Soc Nephrol. doi:10.1681/ASN.0000001293.
15. Volandes AE, Lakin JR, Chang Y, et al. Video Decision Support and Advance Care Planning in Older Adults With Advanced Kidney Disease: The VIDEO-KD Randomized Clinical Trial. JAMA Intern Med. doi:10.1001/jamainternmed.2026.5989.

Dr. Cristina Popa / prof. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași