Ce este bronșiolita și cum se poate trata

Bronşiolita este o infecție a căilor respiratorii caracterizată prin inflamație acută, fiind diagnosticată la toate vârstele, cu o incidență mai mare în rândul copiilor cu vârsta mică. În cadrul acestui material, veți putea afla despre factorii declanșatori ai bronşiolitei, simptomele sale caracteristice și opțiunile de tratament disponibile.

Bronșiolita: Cauze și simptome

Bronşiolita acută apare ca o consecință a unei infecții cu un virus respirator, care provoacă inflamarea bronhiolelor, acele căi respiratorii înguste. Această inflamație locală conduce la acumularea de mucus în interiorul căilor respiratorii, ceea ce interferează cu circulația aerului în și din plămâni. Cel mai des, bronşiolita este cauzată de virusul sincitial respirator, o infecție care afectează majoritatea copiilor înainte de vârsta de 2 ani. Reinfectarea este posibilă, deoarece acest virus nu conferă o imunitate pe termen lung. Cu toate acestea, virusul sincitial nu este singurul responsabil pentru bronşiolita; există și cazuri în care boala este declanșată de infecții comune, precum răceala sau gripă.

În primele zile de la debut, bronşiolita se manifestă într-un mod similar cu o răceală obișnuită, cu secreții nazale abundente, congestie nazală, strănut, tuse și, uneori, o ușoară sau moderată febră.

stirilebzi.ro

Preţuri exagerate în magazinele din Vama Veche. Atât poţi cumpăra de 50 de lei!

Stirile PROTV

Unde au putut să ascundă drogurile consumatorii de la festivalul din Mamaia. Comunicau prin emoji

Pe măsură ce boală progresează, apar dificultăți de respirație, însoțite de wheezing, care este un sunet caracteristic produs atunci când copilul respiră. La mulți copii, bronşiolita poate fi însoțită și de otita medie.

Regretabil, nu există în prezent un vaccin disponibil împotriva virusului sincitial respirator, care este cea mai comună cauză a bronsiolitei. Cu toate acestea, se poate proteja copilul prin administrarea vaccinului antigripal, care poate preveni apariția gripei, o altă afecțiune care poate duce la dezvoltarea bronsiolitei.

Cele mai eficiente metode de prevenție rămân evitarea contactului cu persoanele bolnave și menținerea unei igiene personale stricte. Aceste aspecte sunt relativ ușor de respectat în cazul bebelușilor și a copiilor cu vârsta sub 2 ani.

Este important de menționat că bronsiolita este o afecțiune relativ comună și se vindecă de obicei fără complicații la majoritatea copiilor diagnosticați cu aceasta. Cu toate acestea, datorită potențialului său de a se agrava, necesită o supraveghere atentă, în special în cazul bebelușilor.

Când trebuie să mergem la spital?

De obicei, bronşiolita poate fi gestionată acasă; totuși, în unele cazuri, starea copilului poate să se deterioreze, necesitând o vizită la spital pentru tratament de urgență.

• Semnele de alarmă care ar trebui să vă îndrume către spital includ:
• Wheezing (şuierat la nivelul căilor respiratorii) care poate fi auzit cu urechea liberă.
• Respirație rapidă și superficială – mai mult de 60 de respirații pe minut.
• Respirație dificilă – observabilă prin ridicarea coșurilor în timpul inspirației.
• Stare de letargie.
• Refuzul de a consuma lichide sau incapacitatea de a bea lichide din cauza dificultăților respiratorii.
• Cianoza buzelor și a extremităților (înroșirea sau albastrul acestora).
• Aceste semne pot indica o evoluție severă a bronşiolitei și necesitatea intervenției medicale imediate.

În cazul bronşiolitei acute, tratamentul indicat este unul simptomatic și trebuie adaptat în funcție de vârsta și starea clinică a copilului. Deosebit de important este să reținem că, în special în situația bebelușilor și a copiilor cu vârsta sub 3 ani, nu se recomandă utilizarea de siropuri pentru tuse destinate bronşitei la copii, deoarece acestea pot inhiba reflexul de tuse și, astfel, pot cauza complicații.

Durata până la vindecarea completă a bronşiolitei poate varia între 2 și 3 săptămâni. În majoritatea cazurilor, copiii pot fi îngrijiți în siguranță la domiciliu, cu condiția să fie supravegheați constant de un adult competent. Este esențial să se acorde o atenție deosebită semnelor de modificare a ritmului respirator, astfel încât să putem reacționa prompt și să cerem asistență medicală de urgență în caz de agravare a stării de sănătate a copilului.