Segregarea este un fenomen destul de complex. Aceasta reflectă, de multe ori, inegalitățile profunde din cadrul unei societăți. Ce înseamnă totuși segregarea și în ce forme mai există ea astăzi, atât în România, cât și în alte state, află în rândurile următoare.
Ce înseamnă segregare? Termenul este folosit în numeroase contexte pentru a descrie procesul de separare a unor grupuri pe baza unor criterii precum etnia, religia, statutul social sau economic, dar și pe baza altor diferențe culturale ori ideologice.
Ce înseamnă segregare
Definiția cea mai simplă este cea din Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), și aceasta se rezumă la faptul că segregarea implică o separare intenționată sau involuntară a unui grup social față de restul comunității. Acest proces, indiferent de forma pe care o ia, are un impact direct asupra coeziunii sociale, perpetuând inegalitățile și limitând șansele de integrare și colaborare între diverse categorii sociale.
Cu toate acestea, segregarea este mai complexă de atât, având o istorie ce se întinde din Antichitate și fiind, în unele locuri, prezentă chiar și astăzi. Cel mai cunoscut exemplu, de care cu toții am auzit cel puțin o dată, îl reprezintă Statele Unite ale Americii. Acolo, până în anii ’60, segregarea rasială era susținută prin legislație, impunând separarea persoanelor de culoare de cele albe în spațiile publice, sistemul educațional și mijloacele de transport. Aceste măsuri au avut efecte de durată asupra accesului la oportunități egale și la o viață demnă pentru comunitățile marginalizate.
Ele au fost aplicate mai ales în sudul Statelor Unite, în zona fluviului Mississippi. Acolo, chiar dacă sclavia fusese abolită, marii proprietari de pământ și foști stăpâni de sclavi au căutat metode de a-și menține controlul asupra populației afro-americane. Nu o mai puteau face legal, dar au continuat prin alte forme de presiune și segregare.
Un episod emblematic al luptei împotriva segregării rasiale în educație este povestea lui Ruby Bridges, prima fetiță afro-americană care a frecventat o școală exclusiv pentru albi în sudul Statelor Unite. În 1960, la doar șase ani, Ruby a fost escortată de agenți federali pentru a merge la școala elementară William Frantz din New Orleans. Între timp, părinții albi își retrăgeau copiii din clasă, iar protestatarii o insultau și o amenințau zilnic. Ruby Bridges a fost însoțită în fiecare dimineață de patru agenți federali trimiși de președintele Dwight D. Eisenhower. Misiunea lor era să o protejeze de mulțimea ostilă adunată în fața școlii.
Imaginea unei fetițe de șase ani, îmbrăcată cu o rochiță albă, pășind curajoasă printre soldați și insulte, a devenit un simbol istoric al sfârșitului segregării în educație. În ciuda amenințărilor, Ruby nu a lipsit nicio zi de la școală. Hotărârea ei a marcat un pas crucial în lupta pentru drepturile civile în America.
Segregarea în România
Ceea ce trebuie să înțelegem este că segregarea funcționează adesea ca un mecanism automatizat al elitelor conducătoare. Ea reprezintă mai degrabă dorința acestor elite de a împiedica recunoașterea deplină a statutului uman și juridic al populațiilor „eliberate”, menținând astfel controlul simbolic și social asupra lor.
În România, de-a lungul istoriei, au existat forme de segregare și discriminare, în special asupra minorității rome, care a fost supusă secole de-a rândul sclaviei. Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, romii erau considerați proprietate privată, fiind vânduți și cumpărați asemenea bunurilor. Această perioadă de sclavie, care a durat aproximativ 500 de ani, a lăsat urme adânci în mentalul colectiv și a contribuit la marginalizarea sistematică a acestei comunități. Un astfel de tratament poate fi considerat o formă de segregare impusă.
După abolirea sclaviei, romii nu au fost integrați în mod real în viața socială, economică sau educațională a țării. Acest fapt a favorizat perpetuarea discriminării și excluderii lor. Chiar și în prezent, în multe zone din România, comunitățile de romi trăiesc în condiții de sărăcie extremă, izolate geografic sau simbolic de restul societății. În anumite cazuri, copiii romi sunt repartizați în clase separate. Deși nu este vorba despre o politică oficială, acest fapt reflectă existența unei forme de segregare educațională indirectă. Astfel de separări nu sunt întotdeauna rezultatul unor decizii explicite, ci pot fi produse ale unor mecanisme sociale și economice adânc înrădăcinate.
Ce înseamnă segregarea? Este o separare intenționată sau involuntară a unui grup social față de restul comunității, bazată cel mai adesea pe factori rasiali, religioși sau sociali.
Segregarea e o forma fireasca de separare intre etnii si categorii de oameni care au o istorie diferita si deci interese diferite.
Segregarea se produce firesc, fara sa fie nevoie sa fie impusa, dupa cum se vede in SUA unde afro-americanii prefera sa traiasca cu afro-americanii, nu cu albii, si vice-versa.
Robi au fost si romanii in Ardeal, unde erau considerati „natiune tolerata” si erau schingiuiti daca indrazneau sa ceara drepturi egale, asa cum au patit-o Horea si Closca.
Robia rromilor a incetat cand statul roman si independent infiintat de Cuza i-a cumparat pe toti rromii detinuti de boieri si apoi i-a eliberat. Bravo Romaniei!