Duminică, 21 mai 2023, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători creștine de peste an, astfel că în această zi se respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri
Împăratul Constantin cel Mare a jucat un rol important în istoria creștinismului care prin Edictul de la Milano a devenit o religie tolerată pe cuprinsul Imperiului Roman. Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, pe lângă faptul că a sprijinit construirea mai multor lăcașuri de cult creștine, a fost și cea care a ajutat la aflarea crucii pe a care a fost răstignit Iisus Hristos.
Ce rol au jucat împărații Constantin și Elena în istoria creștinismului?
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena în data de 21 mai 2023. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus, astăzi orașul Nis din Serbia, în jurul anului 274. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut drept Constantin cel Mare, a fost proclamat împărat în data de 25 iulie 306.
Istoricii Eusebiu din Cezareea și Lactanțiu afirmă că, înainte de lupta de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, împăratul Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă cu inscripția „Cu acest semn vei învinge”. Cu o noapte înainte de lupta cu împăratul Maxențiu, lui Constantin cel Mare i-a apărut în vis Mântuitorul, spunându-i că, dacă va pune pe steagurile armatei sale semnul crucii creștine, va ieși învingător în luptă. Constantin cel Mare a câștigat bătălia, iar semn al victoriei sale este inscripția de pe Arcul lui Constantin din Roma.
În ianuarie 313, Împăratul Constantin cel Mare și împăratul Licinius emiteau Edictul de la Mediolanum (Edictul de la Milano), prin intermediul căruia creștinismul devenea credință tolerată în Imperiul Roman, alături de alte religii. Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, și-a eliberat sclavii și i-a ajutat pe creștinii care erau persecutați. Aceasta a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și alte lăcașuri de cult. Prin ordinul împărătesei Elena a fost distrus templul care a fost înălțat pe Dealul Golgotei, pentru a masca locul în care Iisus Hristos a pătimit. Împărăteasa Elena a ordonat îndepărtarea pământului care acoperea cele trei cruci, știind că pe una dintre ele a fost răstignit Iisus Hristos.
Pentru a afla care este crucea pe care a murit Iisus Hristos, acestea au fost atinse de trupul unui om care murise de puțin timp. În momentul în care trupul neînsuflețit a fost atins de crucea lui Iisus Hristos, acesta a înviat.
Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii ortodocși în ziua de 21 mai
Creștinii ortodocși respectă o serie de tradiții și superstiții în ziua în care se sărbătoresc Sfinții Împărați Constantin și Elena. Se crede că de Constantin și Elena nu este bine să se lucreze ogoarele, nu se dă cu sapa și nici nu se plivesc straturile cu răsaduri. Bătrânii cred că persoanele care nu țin cont de această zi de sărbătoare și merg la munca câmpului se vor confrunta cu o invazie din partea păsărilor dăunătoare.
În popor se crede că ziua de Sfinții Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, în care își învață puii să zboare, de aceea este cunoscută drept Constantin Graurul sau Constantinul Puilor. În trecut se credea că porumbul, ovăzul și meiul trebuiau semănate până în data de 21 mai, deoarece nu vor mai răsări, în caz contrar.
Pe 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și să stropească cu agheasmă locuințele, pentru a fi ferite de duhurile necurate. Pentru ca în familie să existe sănătate și bunăstare, în ziua de Sfinții Împărați Constantin și Elena este bine ca măcar un membru al familiei să meargă la biserică și să ducă bujori îmbobociți sau flori de lămâiță.