Ce părere au românii despre păstrarea sau eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari şi pensionari din Justiţie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a arătat ce părere au românii despre pensiile speciale. Cât la sută dintre respondenți au fost de acord cu eliminarea acestei categorii de pensii?

Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) are în prim-plan subiectul pensiilor speciale din România. Cercetarea a fost realizată în perioada 8-22 noiembrie 2022, prin interviuri față în față.

81% dintre români sunt de acord cu eliminarea pensiilor speciale.

Potrivit sondajului, 81% dintre românii sunt de acord că pensiile speciale ar trebui eliminate și doar 12% sunt de acord cu păstrarea lor.

De asemenea, sondajul mai cuprinde și o referire la Republica Moldova. Astfel, 64% dintre români sunt de acord să ajute Republica Moldova în criza energetică.

Sondaj CURS: Piloții și personalul aeronautic sunt singura categorie care ar trebui să primească pensii speciale

De asemenea, potrivit românilor care au răspuns la sondajul realizat de CURS, piloții și personalul aeronautic sunt singura categorie profesională care ar trebui să primească pensii speciale, 75% dintre respondenți fiind de acord. 44% dintre respondenți au fost de acord ca cei din MApN să aibă dreptul la pensii militare.

Potrivit respondenților, nici magistrații nu ar trebui să primească pensii speciale. Potrivit sondajului. 34% dintre respondenți se declară de acord cu pensiile de serviciu ale magistraților, iar 58% sunt împotrivă.

Pe următoarele locuri se află personalul MAI (polițiști, pompieri, jandarmi), primarii și parlamentarii. Majoritatea românilor nu sunt de acord că aceștia să primească pensii speciale.

Astfel, cetăţenii sunt total împotriva că parlamentarii, primarii şi personalul din Justiţie să beneficieze de aceste pensii.

Metodologia prin care a fost realizat sondajul CURS

Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă din România, în vârstă 18 ani şi peşte

Volumul eşantionului: 1067 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peşte

Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat

Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%

Metoda de culegere a datelor: față-în-față, la domiciliul respondenților

Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS

Datele sunt ponderate în funcție de structură pe vârste a electoratului României