Ce semnificație are ziua de 9 martie? Iată ce trebuie să faci în această zi!

Data de 9 martie este dedicată Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, pomeniți de Biserica Ortodoxă pentru jertfa lor în apărarea credinței creștine. Sărbătoarea este marcată prin slujbe religioase, prepararea mucenicilor și respectarea unor obiceiuri populare transmise din generație în generație. Ziua are atât o încărcătură spirituală, cât și una tradițională, fiind legată de începutul anului agricol.

Pentru români, această dată reprezintă un moment de trecere de la iarnă la primăvară, când se consideră că natura începe să revină la viață. Se spune că atunci se încheie „zilele babelor” și încep „zilele moșilor”, perioadă asociată cu schimbarea vremii.

Povestea celor 40 de Mucenici din Sevastia pomeniți pe 9 martie

Cei 40 de Mucenici au fost soldați romani care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata și erau staționați în Sevastia, în Armenia, în jurul anului 320 d.Hr., în timpul domniei împăratului Licinius. În acea perioadă, creștinismul era persecutat, iar cei care refuzau să se închine zeilor păgâni erau pedepsiți aspru. După ce s-a aflat că cei 40 de soldați sunt creștini, guvernatorul provinciei le-a cerut să renunțe la credința lor. Li s-a promis iertarea și chiar recompense, însă aceștia au refuzat categoric.

12:26, 24 Feb 2026

FOTO Marea Schismă – Iată când și de ce s-a produs ruptura dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică!

12:56, 23 Feb 2026

FOTO Care este cea mai mare catedrală ortodoxă din lume? Se află în România și este un adevărat simbol al credinței românești!

Pentru a-i determina să se răzgândească, au fost închiși și supuși la chinuri timp de 8 zile. Văzând că nu cedează, autoritățile au decis să îi condamne la moarte prin înghețare, o pedeapsă extrem de dură. Au fost scoși dezbrăcați și aruncați într-un lac înghețat, în plină iarnă, iar pe mal a fost pregătită o baie caldă pentru cei care ar fi renunțat la credință.

Tradiția spune că, în timpul nopții, deasupra capetelor lor au apărut cununi strălucitoare, semn al răsplății divine, iar apa din jurul lor s-ar fi încălzit pe măsură ce se rugau. Unul dintre soldați nu a mai rezistat frigului și a ieșit din lac pentru a ajunge la baia caldă, însă a murit imediat.

Impresionat de curajul celorlalți, un soldat dintre paznici și-a mărturisit credința creștină și a intrat în lac, completând din nou numărul de 40. A doua zi, pentru a grăbi moartea celor care încă trăiau, li s-au zdrobit picioarele, iar trupurile le-au fost arse. Jertfa lor a rămas în istoria creștină ca un exemplu de statornicie și sacrificiu suprem pentru credință.

În România, 9 martie are și o semnificație aparte din punct de vedere istoric, fiind declarată Ziua Deținuților Politici Anticomuniști. În această zi sunt pomeniți cei care au suferit sau au murit în închisorile comuniste pentru convingerile lor și pentru apărarea credinței.

Tradiții, obiceiuri și superstiții respectate în diferite zone ale țării

Pe lângă semnificația religioasă, 9 martie este puternic legată de tradițiile populare. Cea mai cunoscută este prepararea mucenicilor, colăcei în formă de cifra 8, simbol al infinitului și al vieții veșnice. Rețetele diferă de la o regiune la alta.

În Moldova, mucenicii sunt preparați din aluat asemănător celui de cozonac, apoi fierți într-o zeamă dulce cu zahăr, nucă și scorțișoară. Preparatul amintește simbolic de lacul în care au fost aruncați mucenicii. În Muntenia și Oltenia, mucenicii sunt copți, unși cu miere și presărați cu nucă măcinată. În multe zone, aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați înainte de a fi împărțiți familiei sau vecinilor.

Un alt obicei cunoscut este cel al consumului a 40 de pahare de vin, fiecare pahar simbolizând sângele vărsat de cei 40 de martiri. În unele regiuni se vorbește despre 44 de pahare, potrivit unei tradiții vechi care amintește și de patru mucenici daci. Se crede că bărbații care respectă acest obicei vor avea sănătate și putere de muncă pe tot parcursul anului.

Ziua este asociată și cu ritualuri de alungare a frigului. În gospodării se aprind focuri pentru purificare, iar oamenii lovesc pământul cu bețe sau unelte, gest simbolic prin care „trezesc” natura la viață. În unele sate, casele, animalele și membrii familiei sunt stropiți cu apă sfințită pentru a fi protejați de rele. Pentru că marchează începutul anului agricol, în anumite zone se taie primele corzi de viță-de-vie, iar agricultorii fac primele planuri pentru muncile câmpului.

Există și interdicții legate de această zi. Se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, să te cerți sau să faci treburi grele în gospodărie. În unele zone nu se spală haine și nu se aruncă gunoiul, pentru a nu atrage ghinionul.

Totodată, 9 martie este cunoscută popular și drept Ziua Bărbatului, sărbătoare asociată cu ideea de curaj, rezistență și putere, inspirată din exemplul celor 40 de mucenici.