Ce semnificații are data de 24 februarie? Iată cum este sărbătorit Dragobetele de români!

Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, zi dedicată iubirii și renașterii naturii. Evenimentul mai este cunoscut și drept „Logodna păsărilor”. Sărbătoarea marchează începutul primăverii în tradiția populară și este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții menite să aducă noroc în dragoste și armonie în cuplu.

Data de 24 februarie este considerată în calendarul popular românesc drept ziua iubirii autohtone. Dragobetele reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții păstrate în cultura românească și simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară, dar și renașterea naturii. În trecut, sărbătoarea era celebrată în special în sudul țării, însă obiceiurile s-au extins treptat în toate regiunile. Dragobetele este perceput ca un protector al tinerilor și al îndrăgostiților.

Ce semnificație are data de 24 februarie

În tradiția populară, Dragobete este descris ca fiind fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș, vesel și plin de energie, considerat zeu al tinereții și al iubirii. El era văzut ca o forță pozitivă, opusă asprimii iernii și simbol al primăverii care începe să își facă simțită prezența.

15:44

FOTO Mesaje romantice de Dragobete. Iată cum îți poți exprima dragostea față de persoana iubită!

10:13

În prag de Dragobete, „Elixirul dragostei” la Opera Iași

Sărbătoarea mai este cunoscută sub numele de „Logodna păsărilor”, deoarece se credea că în această zi păsările își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Acest moment era interpretat ca un semn clar că natura renaște. Pornind de la acest simbol, și tinerii din sate urmau exemplul păsărilor și se întâlneau pentru a lega relații care să dureze tot anul.

Legendele spun că Dragobete fermeca prin frumusețea și cântecele sale și că apărea în vis tinerilor care urmau să se căsătorească, dezvăluindu-le tainele iubirii. Se mai spune că, după ce a trăit sute de ani printre oameni, Dragobete s-a transformat într-o plantă de primăvară numită „năvalnic”, simbol al dragostei și al forței naturii.

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

De 24 februarie, în lumea satului românesc, tinerii se îmbrăcau în haine de sărbătoare și mergeau în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, precum ghioceii și brândușele. Momentul era însoțit de cântece și voie bună, iar atmosfera era una de sărbătoare. După prânz avea loc un obicei numit „zburătorit”. Fetele alergau spre sat, iar băieții le urmăreau. Dacă fata îl plăcea pe băiat, se lăsa prinsă și sărutată, iar acest gest era considerat o logodnă simbolică și un semn că relația lor va continua.

În unele zone, fetele așezau ghioceii culeși la icoane, pentru a fi protejate de gânduri rele. Alte tinere își puneau busuioc sfințit sub pernă în ajunul sărbătorii, în speranța că își vor visa ursitul. Exista și obiceiul strângerii „zăpezii zânelor”, care, după topire, era folosită pentru spălarea feței, deoarece se credea că aduce frumusețe și atracție.

Pe lângă tradiții, existau și numeroase superstiții. Se spunea că dacă plouă pe 24 februarie, primăvara va fi una frumoasă și roditoare. Cine auzea pupăza în această zi urma să fie harnic tot anul. În schimb, cei care nu respectau sărbătoarea riscau să nu aibă parte de iubire.

În ziua de Dragobete nu este voie să te cerți, să superi pe cineva sau să plângi, pentru că astfel atrăgeai necazuri. De asemenea, nu se cosea, nu se spăla și nu se făceau munci grele în gospodărie sau la câmp.

Astfel, 24 februarie rămâne o dată importantă în tradiția românească, o zi în care iubirea, tinerețea și renașterea naturii sunt celebrate prin obiceiuri păstrate din generație în generație.