Ce spun cercetătorii finlandezi despre copii și ritmul de îmbătrânire? Studiul e fascinant

Un studiu amplu realizat în Finlanda arată că istoricul reproductiv al femeilor (câți copii au și la ce vârstă au devenit mame) poate influența durata lor de viață și ritmul îmbătrânirii biologice.

Cercetarea, realizată pe baza unui grup de gemeni finlandezi și publicată în Nature Communications, oferă o perspectivă surprinzătoare asupra legăturii dintre reproducere și sănătatea pe termen lung.

Cine trăiește mai mult și cine îmbătrânește mai repede

Studiul a analizat datele a aproape 15.000 de femei, care au participat la un chestionar încă din 1975, iar viețile lor au fost urmărite până în prezent. Conform rezultatelor, femeile care au avut 2-3 copii par să aibă cea mai mare longevitate, iar momentul sarcinilor contează: mamele care au născut între 24 și 38 de ani au prezentat un ritm mai lent de îmbătrânire biologică.

În schimb, femeile cu peste patru copii au prezentat o durată de viață mai scurtă și un proces accelerat de îmbătrânire. Acest rezultat este în concordanță cu teoria ciclului de viață din biologia evoluționistă, care explică cum resursele limitate ale organismului – energie și timp – trebuie împărțite între reproducere și întreținerea celulară.

Mai surprinzător, studiul arată că femeile fără copii îmbătrânesc biologic mai repede decât cele cu unul sau doi copii, posibil din cauza unor factori de sănătate sau stil de viață care nu pot fi controlați complet în cadrul studiului.

Ceasul epigenetic și amprenta biologică a reproducerii

O componentă inovatoare a studiului a fost utilizarea ceasului epigenetic, o metodă care analizează probe de sânge pentru a estima îmbătrânirea biologică (procesul de degenerare a celulelor și țesuturilor) independent de vârsta cronologică.

Rezultatele au arătat că femeile cu mulți copii sau fără copii prezentau o îmbătrânire biologică mai accelerată decât vârsta lor calendaristică, ceea ce poate crește riscul de moarte prematură.

De asemenea, nașterea unui copil la o vârstă foarte tânără a fost asociată cu o accelerare a îmbătrânirii biologice, susțin cercetătorii, ceea ce poate reflecta presiuni evolutive care favorizează reproducerea timpurie, chiar dacă aceasta are costuri asupra sănătății.

Nu sunt recomandări pentru deciziile personale

Cercetătorii subliniază că studiul nu ar trebui să influențeze deciziile individuale ale femeilor cu privire la câți copii să aibă sau când să devină mame. Contextul social și stilul de viață modern diferă semnificativ față de perioada acoperită de studiu, iar recomandările personale nu pot fi formulate pe baza acestor date.

„Alegerile din ciclul de viață lasă o amprentă biologică permanentă, care poate fi măsurată cu mult înainte de bătrânețe, dar acest lucru nu înseamnă că femeile trebuie să-și schimbe planurile personale”, afirmă Miina Ollikainen, coordonatoarea studiului.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Institutul Finlandez de Medicină Moleculară, Institutul de Biotehnologie și Institutul Minerva de Cercetare Medicală al Universității din Helsinki, oferind o analiză de referință asupra modului în care reproducerea influențează sănătatea și îmbătrânirea biologică la nivel populațional.