Ce trebuie să știi despre pneumotorax. Care sunt cauzele și cum se manifestă afecțiunea pulmonară

Un pneumotorax (plămân colabat) apare atunci când există aer în spațiul dintre peretele toracic și plămân. Aerul din spațiul pleural se poate acumula și poate presa împotriva plămânului, cauzându-i colapsul parțial sau total. Afecțiunea este, de asemenea, numită plămân perforat. Un pneumotorax poate fi o urgență medicală, astfel că este important să mergi imediat la cel mai apropiat departament de urgență în cazul în care te confrunți cu afecțiunea.

Gravitatea cazului depinde de cauză și de cât de mult din plămânul tău este perforat. Unele cazuri nu sunt grave, iar altele sunt urgențe medicale. Un specialist îți poate spune care sunt opțiunile de tratament.

Cum se manifestă un pneumotorax

Cele două tipuri principale de pneumotorax sunt spontan și traumatic. Forma spontană desemnează un plămân colabat care apare fără o leziune. Pneumotoraxul spontan primar apare atunci când nu există o afecțiune sau o boală subiacentă care să cauzeze colapsul plămânului. Acest lucru se poate întâmpla dacă bulele de aer anormale din plămânul tău se rup și eliberează aer. Forma spontană secundară este o anumită boală pulmonară care poate duce la colapsul plămânului. Acest lucru se poate întâmpla atunci când este blocat, cauzând zone umflate care pot exploda. Leziunile și procedurile medicale pot provoca un pneumotorax traumatic, cum ar fi o coastă fracturată sau o rană înjunghiată. Forma iatrogenă este atunci când plămânul tău este perforat în timpul unei proceduri medicale, cum ar fi o biopsie pulmonară sau inserția unei linii venoase centrale. Alte tipuri includ pneumotoraxul de tensiune, când aerul poate intra în plămâni, dar nu poate ieși. Efectul de supapă unidirecțională cauzează acumularea de presiune în interiorul pieptului. Aceasta este o formă gravă ce reprezintă o urgență medicală. Pneumotoraxul catamenial este o afecțiune rară care poate afecta persoanele cu endometrioză. Țesutul endometrial care crește în afara uterului tău poate forma chisturi ce pot sângera în spațiul pleural, provocând colapsul plămânului tău.

Semnele și simptomele unui pneumotorax includ disconfort sub coaste pe o parte, în special la inspirație, tuse, respirație rapidă, ritm cardiac rapid, oboseală, dificultăți de respirație (dispnee) și piele, buze sau unghii albăstrii (cianoză). Pneumotoraxul are trei cauze principale, și anume afecțiuni medicale, leziuni și factori ce țin de stilul de viață. Afecțiunile medicale includ astmul, pneumonia, boala pulmonară obstructivă cronică, boala vasculară de colagen, fibroza chistică, emfizemul, fibroza pulmonară idiopatică, cancerul pulmonar tuberculoza și sindromul de detresă respiratorie acută. Printre leziuni care pot cauza pneumotorax se numără traumatisme prin forță contondentă, plagă prin împușcare, plagă prin înjunghiere și proceduri medicale, cum ar fi blocajul nervos, biopsia pulmonară, plasarea liniei venoase centrale sau ventilația mecanică. Factorii de stil de viață care afectează sănătatea plămânilor sunt consumul de droguri, fumatul, zborurile care implică schimbări drastice de presiune a aerului și în ape adânci. Este posibil să prezinți un risc mai mare de pneumotorax dacă ai un istoric familial asociat, ești însărcinată, ai un tip de corp înalt și subțire, mai ales dacă ești bărbat, te confrunți cu sindromul Marfan, o boală genetică rară, sau suferi de endometrioză.

Diagnostic și tratament

Un specialist poate pune un diagnostic de pneumotorax prin ascultarea plămânilor și prin utilizarea imagisticii. Aceasta include radiografii toracice, tomografii computerizate (scanări CT) sau o ecografie pulmonară. De asemenea, poate utiliza un test de gaze arteriale pentru a măsura nivelurile de oxigen și dioxid de carbon din sânge. Medicul te va întreba despre istoricul de boli pulmonare și va efectua un examen fizic. Unele tipuri de pneumotorax, cum ar fi cel sub tensiune, sunt diagnosticate pe baza simptomelor.

Tratamentul depinde de cauza, dimensiunea și severitatea afecțiunii și poate include observație, terapie cu oxigen și toracenteză, adică plasarea unui ac între coastele de pe partea pneumotoraxului pentru a evacua aerul din piept. De asemenea, drenajul cu tub toracic și pleurodeza chimică sunt tehnici folosite pentru a preveni colapsul plămânului din nou. Unii oameni au nevoie de intervenție chirurgicală pentru a repara daunele, astfel încât un plămân perforat să se poată vindeca. S-ar putea să ai nevoie de intervenție chirurgicală, dacă nu răspunzi altor tratamente sau ai scurgere persistentă de aer din tubul toracic. Pentru a reduce riscul, renunță la fumat, evită sau limitează activitățile cu schimbări drastice de presiune a aerului. Urmează precauțiile recomandate de medic, dacă practici aceste activități, și programează consultații regulate pentru a monitoriza orice pneumotorax.