Ce trebuie sa stii despre Potasiu seric (K) – Laboratoarele Praxis

Informații generale

Potasiul este unul dintre mineralele cu o importanță deosebită pentru organism, deoarece susține funcționarea corectă a creierului, a metabolismului, dar și a inimii. Deţine un rol important şi la nivel renal, unde se formeaza urina, împreuna cu sodiul.

Potasiul obținut ca aport din alimente se elimină în decursul a 24 de ore, acest mineral nefiind păstrat în organism la nivelul rinichilor.

stirilebzi.ro

Preţuri exagerate în magazinele din Vama Veche. Atât poţi cumpăra de 50 de lei!

Stirile PROTV

Unde au putut să ascundă drogurile consumatorii de la festivalul din Mamaia. Comunicau prin emoji

Dezechilibrul de asimilare a potasiului conduce la afecțiuni renale, diabet sau tulburări ale ritmului cardiac (aritmii).

Potasiul (K) este un electrolit localizat cu predominanță intracelular, aproximativ 90% din potasiul din organism întâlnindu-se în citoplasma celulelor, în special în musculatura striată, miocard și hematii.

Aportul alimentar de potasiu este de 80-200 mEq/zi și acoperă nevoile zilnice. Se găsește în alimente precum: banane, dovleac, rodii, nectarine, mango, pește, iaurt, carne și ouă. Deoarece majoritatea potasiului ingerat este excretat prin rinichi, alterarea funcției renale este un factor major în creșterea nivelului seric al acestuia.

Potasiul are rol şi în transmiterea și formarea impulsurilor nervoase, în reglarea contracției musculare, în menținerea echilibrului acido-bazic şi a echilibrului osmotic.

Potasiul seric participă la contracția musculară: proteinele fibrelor musculare (actina şi miozina) necesită în procesul contractil o anumită cantitate de K⁺.

Hipokaliemia și hiperkaliemia pot fi observate la nivelul electrocardiogramei.

Hipokaliemia este definită ca având valori de potasiu seric sub 3,5 mEq/L. Ea poate rezulta din scăderea aportului alimentar, migrarea intracelulară de potasiu sau creşterea pierderilor de potasiu. O concentrație de potasiu seric sub 3 mEq/l poate cauza fibrilaţie ventriculară, mai ales dacă scăderea concentraţiei potasiului este bruscă.

Hiperkaliemia reprezintă creşterea nivelului de potasiu seric peste limita de 5,0 mEq/L. Cele mai frecvente cauze sunt creşterea eliberării de potasiu din celule şi excreţia renală deficitară. Starea clinică cel mai frecvent asociată cu hiperpotasemie severă este insuficienţa renală în stadiul terminal. Netratată, hiperkaliemia poate duce la disfuncţie cardiacă progresivă şi, în final, la asistolă.

Când este recomandată determinarea de potasiu seric

Determinarea de potasiu seric se recomandă pentru diagnosticarea sau monitorizarea funcției renale.

Alte condiții în care se recomandă efectuarea analizei: diabet, boala Addison, în administrarea de diuretice, hipertensiune, aritmii, afecțiuni neuromusculare, pentru investigarea echilibrului acido-bazic, insuficiență renală (cronică și acută), pentru monitorizarea hipo- sau hiperkaliemiei.

Interpretare rezultate

Valorile de referință* sunt :

3,7  mEq/l – 5,3  mEq/l

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Valori critice sunt:

≤ 3 mEq/l = hipokaliemia severă

≥ 6 mEq/l = hiperkaliemia severă;

Interferențe și limite

Analiza de sânge potasiu seric poate să fie influențată de o serie de factori mecanici și chimici.

Efectuarea activităţilor musculare intense cu braţul din care urmează să se recolteze proba de sânge, precum şi strângerea pumnului în timpul recoltării, pot determina valori fals crescute ale potasiului seric cu 10-20%.

Este esenţială evitarea hemolizei şi a separării întârziate a serului de eritrocite deoarece determină valori fals crescute ale potasiului seric (pseudo-hiperpotasemie de cauză preanalitică).

Pacienţii cu trombocitoză severă cauzată de boala mieloproliferativă cronică pot avea valori fals crescute datorită numărului mare de trombocite care eliberează potasiu. Leucocitoza din leucemie poate determina valori fals crescute ale potasiului seric dacă proba este lăsată la temperatura camerei.

Administrarea excesivă sau rapidă de KCl intravenos duce la creşterea nivelului potasiului.

Activitatea fizică intensă, testul de toleranţă la glucoză, sau ingestia/administrarea unor cantităţi mari de glucoză pot determina hipopotasemie.

Valori scăzute

Valori scăzute ale potasiului seric se întâlnesc în:

• malabsorbție sau în pierderi gastrointestinale: diaree, vărsături, aspiraţii gastrice, administrarea de laxative, fistule intestinale, adenoame viloase, boli hepatice;
• pierderi renale: acidoză tubulară renală, cetoacidoză diabetică, cetoacidoză alcoolică, hipomagneziemie, hiperaldosteronism primar şi secundar, administrarea unor antibiotice, diuretice, diureză osmotică, sindromul Cushing, stenoza arterei renale, sindromul Fanconi, sindromul Bartter, fibroză chistică;
• transferul K⁺ extracelular în celule: tratamentul cu insulină, alcaloză, paralizia familială periodică, intoxicație cu clorură de bariu, tratamentul anemiei megaloblastice cu vitamina B₁₂ sau acid folic;
• scăderea aportului de K⁺: terapie parenterală fără suplimentare de potasiu, tulburare alimentară severă (anorexia nervosă, bulimia).

Valori crescute

Un nivel de potasiu seric crescut se întâlnește în:

1. Aport excesiv de potasiu:

• dietă bogată în potasiu şi săracă în sodiu;
• administrare intravenoasă de soluţii bogate în potasiu;
• tratament cu penicilina G potasică;

2. Eliminarea potasiului din celule în spaţiul extracelular:

• hemoliză patologică;
• efort fizic intens;
• rabdomioliză;
• sindrom de liză tumorală;
• acidoză metabolică;
• coagulare intravasculară diseminată (CID);
• diabet zaharat decompensat;
• hipertermie malignă după anestezie;
• paralizie periodică hiperkalemică;

3. Excreţie renală scăzută de potasiu:

• insuficienţă renală;
• boala Addison;
• hipofuncţia sistemului renină-angiotensină-aldosteron;
• respingerea rinichiului transplantat;
• Bibliografie
• „Potassium Test”. NHS. 2022, nhs.uk/conditions/potassium-test/
• “Hyperkalemia (High Blood Potassium): Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2020, https://my.clevelandclinic.orgSmith, Frank A. “Fluoride Toxicity.” Handbook of Hazardous Materials, 1993, pp. 277–283, sciencedirect.com
• Rastegar A. Serum Potassium. In: Walker HK, Hall WD, Hurst JW, editors. Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition. Boston: Butterworths; 1990. Chapter 195.