Cea mai cunoscută și iubită mănăstire a luat foc

O tragedie de proporții a lovit nordul Italiei în weekend, unde un incendiu violent a mistuit complet mănăstirea Bernaga, o bijuterie arhitecturală veche de aproape patru secole și un loc cu profundă încărcătură spirituală. Construită în secolul al XVII-lea, mănăstirea era renumită în întreaga lume catolică pentru faptul că aici tânărul Carlo Acutis – astăzi venerat ca sfânt – a primit Prima Împărtășanie, moment esențial în formarea lui religioasă.

Cea mai cunoscută și iubită mănăstire a luat foc

Flăcările au izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu o violență care a surprins până și echipele de intervenție. În numai câteva minute, incendiul s-a extins de la un corp al clădirii la întreaga structură monastică, acoperișul și pereții vechi fiind cuprinși de foc. Pompierii mobilizați la fața locului au reușit, în ultimul moment, să salveze cele 22 de călugărițe de claustrație care trăiau în mănăstire. Toate au fost evacuate fără răni, însă au privit neputincioase cum locul în care se rugaseră zeci de ani se prăbușește sub lumina roșie a incendiului.

Imaginile surprinse în miez de noapte, publicate ulterior pe rețeaua X, arată un ansamblu monahal complet cuprins de flăcări, cu ziduri vechi care se prăbușesc și turla care se luminează intermitent în timp ce jarul cade în valuri. Autoritățile au confirmat duminică faptul că un scurtcircuit ar fi provocat dezastrul, iar primarul Marco Panzeri a vorbit despre „pierderi uriașe și ireversibile”.

08:27

FOTO Incendiu la secția de Psihiatrie a Spitalului Județean Hunedoara

17:00, 07 Dec 2025

FOTO Incendiu devastator! Cel puțin 25 de morți au fost raportați după explozia unei butelii de gaz într-un club de noapte

Fondată în anul 1628, mănăstirea Bernaga era nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al spiritualității lombarde. Ridicată în stil arhitectural specific perioadei post-renascentiste, complexul era alcătuit din biserică, claustru, camere pentru meditație, săli de studiu și o bibliotecă ce adăpostea manuscrise rare și colecții vechi de texte religioase. Ansamblul era considerat un refugiu al liniștii, ascuns între colinele din La Valletta Brianza, la câțiva kilometri de Milano.

Mănăstirea era condusă de o comunitate de călugărițe de claustrație care, prin voturile lor monahale, duceau o viață complet dedicată rugăciunii, izolării și slujirii spirituale. Pentru ele, Bernaga nu era doar un loc de locuit, ci o lume întreagă construită în jurul disciplinei, tăcerii și contemplației. Incendiul le-a lăsat fără bunuri, fără cărțile de slujbă, fără icoanele străvechi și chiar fără odăile lor personale.

Pentru credincioșii catolici, mănăstirea Bernaga avea o importanță aparte

În interior se găseau opere de artă, sculpturi, vitralii și obiecte liturgice acum pierdute pentru totdeauna. Presa italiană notează că unele piese aveau o valoare nu doar materială, ci și sentimentală, fiind donate de familii religioase încă din secolul al XVIII-lea.

Pentru credincioșii catolici, mănăstirea Bernaga avea o importanță aparte. Aici, Carlo Acutis – tânărul cunoscut pentru pasiunea sa pentru credință și pentru documentarea miracolelor euharistice – a primit pentru prima dată Sfânta Împărtășanie. Momentul a avut loc în copilăria lui, într-un cadru intim, iar ulterior Carlo mărturisea adesea că acest loc l-a apropiat profund de Dumnezeu.

După canonizarea sa, pe 7 septembrie 2025, de către Papa Leon al XIV-lea, Bernaga devenise un loc de pelerinaj pentru credincioși din toată lumea. Mulți veneau special pentru a vedea biserica unde sfântul se împărtășise pentru prima oară. În tradiția catolică, Prima Împărtășanie reprezintă un pas major în viața spirituală a copiilor, un moment de legătură directă cu sacramentul Euharistiei.

Astfel, pentru mulți vizitatori, mănăstirea nu era doar un monument istoric, ci un loc sacru, legat de viața unui sfânt al generației contemporane.

În urma incendiului, autoritățile locale au descris situația ca fiind „o rană adâncă în patrimoniul religios italian”. Pe lângă clădirea în sine, au fost distruse picturi vechi, relicve și documente care nu mai pot fi recuperate.

Primarul Panzeri a subliniat că pierderea nu este doar materială, ci și identitară: „S-a stins o parte din istoria și cultura locului nostru. Reconstrucția va fi lungă, iar multe dintre comorile pierdute nu vor mai putea fi înlocuite niciodată”.