Prima pagină » National » Concursurile de angajare din spitalele publice, criticate de platforma AbuzÎnSănătate. Ce reformă propune pentru eliminarea „posturilor cu dedicație”
Concursurile de angajare din spitalele publice, criticate de platforma AbuzÎnSănătate. Ce reformă propune pentru eliminarea „posturilor cu dedicație”

Concursurile de angajare din spitalele publice, criticate de platforma AbuzÎnSănătate. Ce reformă propune pentru eliminarea „posturilor cu dedicație”

17 nov. 2026, 09:18,
Andreea Ciobanu în National

Pe fondul controverselor privind angajările din spitalele publice și al anunțului ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, referitor la o platformă națională de publicare a posturilor vacante, platforma AbuzÎnSănătate.ro aduce în discuție o problemă mai amplă: modul în care sunt organizate concursurile pentru ocuparea posturilor de medici. Reprezentanții proiectului susțin că actualul sistem permite favorizarea unor candidați și propun mutarea examenelor în centre universitare, sub coordonare independentă.

Într-un material publicat pe platformă, autorii critică mecanismul prin care spitalele publice organizează propriile concursuri de angajare și susțin că, în numeroase situații, selecția ar fi influențată de decizii luate înainte de publicarea oficială a posturilor. Potrivit analizei, există situații în care concursurile nu ar urmări identificarea celui mai bine pregătit medic disponibil, ci validarea unei persoane deja agreate de conducerea unității sanitare.

Autorii folosesc termenul de „posturi cu dedicație” pentru a descrie această practică și susțin că problema ar fi întreținută de relații de familie, influențe politice, condiționări financiare și raporturi de dependență profesională construite în timpul rezidențiatului.

Nepotism, șpagă și favorizarea medicilor apropiați de conducerea spitalelor

Platforma AbuzÎnSănătate.ro identifică trei mecanisme prin care concursurile ar putea fi influențate. Primul este reprezentat de nepotism și clientelism, prin care anumite posturi ar ajunge la persoane cu legături familiale, politice sau cu cercuri de influență locale.

Al doilea mecanism descris este corupția directă, respectiv condiționarea angajării de plata unor sume de bani. Autorii fac referire la cazuri de comercializare a posturilor din spitalele publice, investigate de-a lungul timpului de organele judiciare.

O a treia problemă semnalată este favorizarea medicilor care au lucrat deja în unitatea sanitară, inclusiv în perioada rezidențiatului. Potrivit materialului, unii dintre aceștia ar putea beneficia de concursuri organizate în condiții avantajoase, nu neapărat pentru că ar avea cele mai bune rezultate profesionale, ci pentru că sunt apropiați de șefii de secție sau considerați persoane docile.

Autorii critică argumentul potrivit căruia un medic rezident care a lucrat mai mulți ani într-o secție ar trebui să aibă prioritate la ocuparea unui post permanent, deoarece cunoaște pacienții și procedurile interne.

În opinia platformei, experiența acumulată în spital nu poate justifica restrângerea accesului altor candidați și nici organizarea unui concurs în care rezultatul ar fi stabilit dinainte.

Proba practică, una dintre vulnerabilitățile concursurilor

O parte importantă a analizei vizează modul în care sunt organizate și evaluate probele de concurs. Platforma susține că autonomia acordată spitalelor în organizarea selecțiilor poate genera conflicte de interese, în condițiile în care aceeași instituție publică postul, desemnează comisia, stabilește subiectele și evaluează candidații.

În material se atrage atenția în special asupra probei practice sau clinice, unde evaluarea ar putea deveni subiectivă în lipsa unor criterii stricte și a unor bareme verificabile.

Autorii susțin că diferențele de punctaj acordate de comisii ar putea dezavantaja candidații care nu sunt agreați de conducerea spitalului. Printre vulnerabilitățile menționate se numără posibilitatea transmiterii subiectelor înaintea examenului, ajustarea preferențială a bibliografiei și depunctarea arbitrară a unor concurenți.

Platforma consideră că, în lipsa unui control independent, transparența procedurilor nu poate fi garantată.

Concursuri naționale, organizate în centre universitare

Pentru schimbarea sistemului, AbuzÎnSănătate.ro propune ca spitalele să păstreze responsabilitatea identificării posturilor vacante, dar să nu mai organizeze și să nu mai evalueze propriile concursuri.

Concret, unitățile sanitare ar urma să transmită trimestrial Ministerului Sănătății necesarul de medici specialiști și primari, în funcție de structura de personal și de nevoile fiecărui spital.

Concursurile ar urma să fie organizate simultan, în sesiuni trimestriale, în centrele universitare din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Târgu Mureș și Craiova. Comisiile ar fi constituite din cadre universitare și medici primari care nu provin din spitalele pentru care se organizează recrutarea.

Pentru reducerea influențelor locale, platforma propune chiar ca medicii și posturile dintr-o anumită regiune să fie evaluați de comisii provenite din alte centre universitare.

O altă componentă a reformei ar fi introducerea unei probe scrise standardizate, cu subiecte comune la nivel național sau regional, corectate electronic ori printr-un sistem dublu-orb. În ceea ce privește proba practică, aceasta ar urma să se desfășoare în centre universitare, pe baza unor cazuri clinice standardizate, cu înregistrare audio-video obligatorie.

La finalul concursurilor, medicii care promovează ar putea alege posturile disponibile în ordinea descrescătoare a mediilor obținute.

Potrivit autorilor, un asemenea mecanism ar reduce posibilitatea favorizării unor candidați, ar limita influența conducerilor locale asupra angajărilor și ar oferi medicilor rezidenți șansa de a concura fără presiunea relațiilor ierarhice din spitale.

Alexandru Rogobete anunță o platformă națională pentru publicarea posturilor

Propunerea AbuzÎnSănătate.ro vine în contextul în care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, la 9 noiembrie 2026, dezvoltarea unei platforme digitale naționale pentru publicarea posturilor vacante de medici specialiști din spitalele publice.

Ministrul a criticat practica prin care anunțurile de angajare sunt afișate formal, în locuri greu accesibile, astfel încât informațiile să ajungă doar la anumite persoane.

„Ajunge cu posturile scoase la concurs pe ascuns! Transparența în sistemul de sănătate nu este opțională!”, a transmis Alexandru Rogobete.

Potrivit anunțului, platforma ar urma să fie disponibilă începând de anul viitor și să centralizeze informațiile despre toate concursurile organizate în spitalele publice. Medicii ar putea consulta într-un singur loc numele unității sanitare care organizează selecția, numărul posturilor disponibile, specialitatea căutată și calendarul concursului.

„Am cerut colegilor mei de la Ministerul Sănătății să dezvolte o platformă digitală națională prin care, începând de anul viitor, toate posturile vacante de medic specialist scoase la concurs în spitalele publice să fie publicate transparent, într-un singur loc.

Orice medic din România va putea consulta direct pe site-ul Ministerului Sănătății:

  • Spitalul care organizează concursul.
  • Numărul posturilor disponibile.
  • Specialitatea medicală.
  • Calendarul și perioada de desfășurare a concursului.

Fără anunțuri ascunse. Fără informații rezervate doar unora. Fără concursuri despre care află doar cine trebuie!

Funcția de șef de secție sau de manager nu oferă nimănui dreptul de a decide cine are voie să afle despre un post vacant și cine nu.

Vreau un sistem în care medicii să concureze pe criterii de competență și profesionalism, nu pe relații sau pe acces privilegiat la informație.

Posturile din spitalele publice sunt pentru profesioniștii din sănătate, nu pentru cercuri de interese!

Transparența înseamnă respect pentru medici, corectitudine în sistem și, în final, servicii medicale mai bune pentru pacienți.

O să fie bine!”, a transmis ministrul Sănătății.

Rămâne de văzut dacă reforma anunțată de minister va include și modificări privind modul de examinare a candidaților sau dacă se va limita la publicarea transparentă a anunțurilor de angajare.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Șoferii pot rămâne fără permis după un consult medical. Ce obligații au medicii și în cât timp intervine Poliția Rutieră
Șoferii pot pierde dreptul de a conduce dacă medicii constată afecțiuni incompatibile cu șofatul. Legea stabilește termene de trei și 30 de zile pentru evaluare și notificarea Poliției Rutiere. Un control medical poate declanșa procedura de retragere a permisului de conducere dacă medicul constată afecțiuni care pot afecta siguranța la volan. Potrivit Codului rutier, medicii […]
Șoferii pot rămâne fără permis după un consult medical. Ce obligații au medicii și în cât timp intervine Poliția Rutieră

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
17 noiembrie 2026
17 noiembrie 2026