Cel mai scump tablou din România se află la Iași! „Cezar primind capul lui Pompei” are o valoare de 40 de milioane de euro

Tabloul „Cezar primind capul lui Pompei”, realizat de Peter Paul Rubens, care a fost evaluat recent la o valoare justă estimată de 40 de milioane de euro, devenind astfel cel mai valoros tablou din România, se află la Iași.

Lucrarea, veche de peste 400 de ani, este una dintre cele mai mari picturi semnate de artist și poartă numărul de inventar 001 în cadrul Pinacotecii Naționale.

A fost achiziționată în iarna anului 1845, de la Paris, de către Scarlat Vârnav.

Miercuri, 27 mai 2025, la ora 14:00, ieșenii sunt invitați la Galeria de Artă Europeană pentru lansarea campaniei „Rubens la Palat”, ocazie cu care va fi prezentată povestea impresionantă a acestei capodopere.

RomaniaTV

Incendiu violent la mall, peste 60 de persoane au murit. Imagini terribile de la locul tragediei FOTO şi VIDEO

Observatornews.ro

Armata vrea să atragă tineri, pentru un voluntariat de 4 luni. Le oferă 3 salarii medii brute

Pe 30 mai se împlinesc 385 de ani de la moartea lui Rubens.

Considerente privind paternitatea tabloului Cezar primind capul lui Pompei

• Prezenta operă de artă, intitulată Cezar primind capul lui Pompei, realizată de pictorul flamand Peter Paul Rubens (1577-1640), este înregistrată în patrimoniul Muzeului de Artă ieșean cu numărul de inventar 1. Pictura s-a numărat printre cele 12 tablouri pe pânză achiziționate de către pașoptistul Scarlat Vârnav, în 1845, din capitala Franței, la o licitație a colecției marchizului Aguado de Las Marismas.
• După participarea sa la celebra licitație de tablouri, Scarlat Vârnav îi expediază o scrisoare pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare, în care îl roagă să-i comunice „ce trebuie să facă cu acele tablouri…”. Bardasare îl îndeamnă de a pune „cu ele temelia unui Muzeu de tablouri în capitala Moldovei, spre eterna sa memorie”.
• Printr-un gest de o mare generozitate, patriotul cărturar Scarlat Vârnav a donat lucrările Statului Moldovean, cu dorința de a se pune bazele unui muzeu de artă la Iași, capitala Moldovei.
• Cu uriașele eforturi și tenacitatea impecabilă a oamenilor politici progresiști ai timpului, la 26 octombrie 1860, au fost inaugurate la Iași Universitatea, Școala de Arte Frumoase, și Pinacoteca – primele instituții de acest gen ale statului român creat prin Unirea din 1859.
• Gestul lui Scarlat Vârnav a fost urmat și de alți patrioți moldoveni, între care: Alexandru Donici, Costache Dasiade, Costache Negri, astfel că, la inaugurarea sa, Pinacoteca ieșeană deținea 64 de tablouri în ulei, 18 mulaje în ipsos și 100 de litografii. Dintre acestea, cea mai prețioasă donație a fost și a rămas colecția lui Scarlat Vârnav, în care figura și tabloul intitulat Cezar primind capul lui Pompei de Peter Paul Rubens.
• Primul director al Pinacotecii din Iași a fost Gheorghe Panaiteanu Bardasare, care avea studii de pictură la Munchen. El a contestat faptul că tabloul Cezar primind capul lui Pompei l-ar avea ca autor pe artistul flamand Peter Paul Rubens, aducând ca argument un fragment de semnătură, vizibil în partea dreaptă a pânzei, format din literele „R…agio…”. Astfel, Panaiteanu schimbă paternitatea tabloului, atribuind-o artistului italian Michelangelo Merisi da Caravaggio (1573-1610) și mulți ani după aceasta, tabloul a figurat în expoziția muzeului de artă ieșean ca un Caravaggio.
• Unii istorici de artă au oferit alte atribuiri ale paternității tabloului. Astfel, Theodor Ionescu era de părere că „…cu tot restul de iscălitură…autorul este un venețian postcaravaggist (Zanchi Celesti), iar Bernard Mongolfier susținea că autorul tabloului ar fi fost Mattia Preti (1613-1699) și că semnătura a fost adăugată ulterior. Însă nici unul dintre cei doi istorici de artă nu au adus argumente în favoarea susținerii ipotezelor lor privind paternitatea operei Cezar primind capul lui Pompei.
• Abia în anul 1966, cu ocazia restaurării tabloului, Alice Moagăr Poladian îl cercetează detaliat și aduce argumente indubitabile în favoarea lui Rubens, pe care le-a publicat doi ani mai târziu.
• Observațiile de laborator ale restauratoarei Alice Moagăr Poladian de la Muzeul Național de Artă al României i-au ajutat ulterior, pe cercetătorii și istoricii de artă, la stabilirea unei paternități certe a tabloului Cezar primind capul lui Pompei. Astfel, s-a determinat cu certitudine că tabloul este realizat de Peter Paul Rubens și prezintă numeroase similitudini (atât ca stil, cât și ca tehnică), cu lucrările realizate de pictorul flamand în perioada de început a creației sale (1601-1606), pe când acesta lucra la Roma, fapt pentru care, în prezent tabloul este expus în sala dedicată artei flamande și olandeze.

Bibliografie:

• Claudiu Paradais, Valori ale picturii universale în Muzeul de Artă din Iași, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Iași, 1972.

• Theodor Ionescu, Pictura europeană veche în muzeele noastre, în revista „Tribuna”, nr. 6/11 febr. 1960.
• Ștefan Dimitrescu, Pinacoteca Națională din Iași, în revista „Boabe de gâru”nr 3-4/1932.
• Alice Moagăr Poladian, Noi considerente asupra lucrării Cezar primind capul lui Pompei, obținute în urma operațiunilor de restaurare, în vol. Sesiunea de comunicări științifice ale muzeelor de artă, 1968.
• Octav Minar, Pinacoteca Națională din Iași, Ministerul Cultelor și Artelor, București, 1926.
• Florin Țuscanu, Sofronie Vârnav, Ed. Sf. Mina, Iași, 2002.