Centrala de la Cernavodă rămâne închisă: Dunărea nu are suficientă apă pentru repornirea reactoarelor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Centrala de la Cernavodă rămâne închisă cel puțin zece zile din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, anunță autoritățile.

Criza energetică provocată de seceta prelungită atinge un prag critic în România. Scăderea dramatică a nivelului fluviului a paralizat complet activitatea de producție a energiei nucleare, forțând oprirea succesivă a ambelor reactoare din cauza lipsei apei necesare procesului de răcire.

Măsura extremă afectează direct stabilitatea sistemului național, având în vedere că cele două unități asigurau o cota importantă din necesarul de energie al țării.

Motivul pentru care Centrala de la Cernavodă rămâne închisă cel puțin zece zile

Seceta extremă a dus la scăderea debitului fluviului sub pragul minim tehnic permis pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor. Unitatea 1 a fost oprită încă din data de 28 iulie 2026, iar în pofida încercărilor de a menține Unitatea 2 în funcțiune, oprirea acesteia a fost inițiată pe 13 august.

Specialiștii confirmă că reluarea activității nu este posibilă pe termen scurt din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Iată principalele declarații ale responsabililor din sectorul energetic:

Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica: „În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principa. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile”.

Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național: „A fost o perioadă dificilă și încă este. Din cauza condițiilor meteo, centralele rămân închise. În perioada aceasta de o lună și jumătate sistemul a funcționat în condiții de siguranță. Și vă garantez asta. Este o criză la care poate nu ne-am gândit atât de profund. Am luat în calcul scenarii de secetă, de caniculă, dar vă spun sincer că o astfel de criză care să afecteze mai multe țări și să aibă un impact atât de mare nu am gândit. Dar am supraviețuit și vom supraviețui”.

Soluțiile temporare și planul de urgență pregătit de Guvern

Deficitul de producție generat de oprirea celor două grupuri nucleare, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării, a obligat autoritățile să caute măsuri tehnice neconvenționale. Pentru a preveni o agravare a situației în cazul în care cota Dunării va scădea și mai mult, executivul pregătește un plan de urgență structurat în trei etape principale:

Utilizarea barjelor pentru manevre logistice și de aducțiune;

Construcția unui dig temporar pentru direcționarea debitului de apă;

Amplasarea unor pompe de mare capacitate pentru asigurarea racirii continue.

Măsurile au scopul de a suplimenta de urgență volumul de apă din canalul de aducțiune, permițând crearea condițiilor minime de siguranță pentru repornirea treptată a cel puțin unuia dintre reactoare.

Pe lângă intervențiile punctuale de la Cernavodă, Ministerul Energiei a evidențiat necesitatea accelerării tranziției către surse alternative de energie pentru a diminua dependența de nivelul apelor curgătoare pe timpul verii.

Planurile pe termen mediu și lung prevăd investiții masive în energia regenerabilă și în sisteme avansate de stocare. Obiectivul național stabilit pentru anul 2030 vizează atingerea unei capacități instalate de 10 GW în proiecte solare și eoliene, dublată de dezvoltarea infrastructurii de stocare în baterii de mare capacitate, pentru a garanta echilibrul rețelei naționale în momente de criză climatică.