Relațiile comerciale dintre Statele Unite și China par să fi intrat într-o nouă etapă, după ani de tensiuni și tarife reciproce care au zguduit piețele internaționale. Beijingul a efectuat primele achiziții de grâu american din ultimul an, semn că întrevederea recentă dintre președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, desfășurată în Coreea de Sud, începe deja să producă efecte concrete asupra comerțului bilateral.
Analizând situația, deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu precizează: ”China a rezervat două transporturi totalizând aproximativ 120.000 de tone metrice de grâu, cu livrare în decembrie. Un transport constă în grâu moale, iar celălalt în grâu de primăvară — o comandă semnificativă având în vedere că produsul american nu este, în prezent, cel mai competitiv din punct de vedere al prețului. Acest element pare să fie mai degrabă o demonstrație politică a angajamentului Chinei de a cumpăra cereale americane decât o decizie pur comercială.”
Relaxarea tensiunilor a fost amplificată de anunțul Beijingului că, începând cu 10 noiembrie, va elimina o serie de tarife impuse anterior produselor agricole din SUA. Printre acestea se numără și taxa vamală de 15% aplicată grâului, introdusă la apogeul conflictului comercial. Decizia vine pe fondul unei perioade marcate de sancțiuni și contramăsuri ce au determinat cumpărătorii chinezi să evite produsele agricole americane — de la grâu până la soia — orientându-se spre piețe alternative.
”În 2024, China a importat 1,9 milioane de tone de grâu american, reprezentând 17% din totalul achizițiilor sale. Totuși, anul acesta, importurile totale de grâu ale Beijingului au scăzut cu 72% față de perioada similară din 2023, grație unei recolte interne considerată excepțională. Faptul că, în aceste condiții, China reia achizițiile din SUA subliniază caracterul strategic al gestului. Semnele de calmare nu se opresc aici. Un transport de sorg american a fost de asemenea trimis recent către China, după întâlnirea Trump–Xi. Statele Unite au exportat 5,7 milioane de tone de sorg către China doar în 2024, acoperind aproximativ două treimi din necesarul Beijingului pentru acest produs — indicator al unei relații comerciale profunde, dar vulnerabile la dinamica politică dintre cele două superputeri”, a subliniat deputatul Dascălu.
”China, principalul motor al cererii agricole globale, continuă să utilizeze această poziție dominantă ca instrument de negociere în dialogul tensionat cu Washingtonul. Totuși, ultimele evoluții sugerează o posibilă repoziționare, una care ar putea aduce beneficii ambelor economii și ar putea tempera volatilitatea piețelor internaționale.
O apropiere și o detensionare a relațiilor China-SUA ar putea însemna o repoziționare globală a sferelor de influență. Având în vedere discursul binomului sino-rus despre reașezarea puterii globale într-un cadru multipolar, o posibilă apropiere și negociere între SUA și China poate însemna retrasarea sferelor de influență pe plan global.
Din păcate, România nu își face vocea auzită într-un mod profund, ci alege să se rezume la o gândire cel mult regională. Capitalul uman, intelectual, diplomatic al României încă ne poate asigura o poziție de lider regional, dacă este folosit cu abilitate și cu o viziune ce depășește ciclul electoral.
Prin reluarea achizițiilor de grâu american, Beijingul transmite un mesaj clar: acolo unde diplomația funcționează, comerțul revine în matca lui naturală — aceea de punte între națiuni, nu de armă în conflictele geopolitice”, a concluzionat Cristina-Emanuela Dascălu.