Boli si tratamente

Clostridium difficile, bacteria invincibila. Cum se manifesta infectia

Publicat: 08 nov. 2019

Clostridium difficile este o bacterie anaeroba care apare in mod natural in intestin. Cand se inmulteste excesiv poate cauza probleme grave de sanatate. Majoritatea infectiilor cu Clostridium apar la persoane spitalizate, care au urmat un tratament cu antibiotice. Bacteria este o problema majora pentru sanatate. Cel mai recent studiu arata ca nu poate fi distrusa de niciun dezinfectant utilizat in prezent in spitale.

Clostridium difficile, pe care expertii au reclasificat-o recent in Clostridioides difficile, este o bacterie care traieste in intestin. Cand nivelul bacteriilor intestinale se dezechilibreaza, aceasta bacterie se poate inmulti cauzand probleme grave de sanatate. Profesionistii din domeniul sanatatii numesc aceasta infectie C. difficile sau C. dif. Utilizarea medicamentelor cu antibiotice pentru tratarea altor infectii poate creste riscul de C. difficile. Din acest motiv, infectia afecteaza cel mai adesea adultii in varsta care stau in spital sau intr-o unitate de ingrijire de lunga durata.

Aceasta bacterie se raspandeste rapid si reprezinta o problema majora pentru sanatate. in 2015, Centrele pentru controlul si prevenirea bolilor (CDC) au constatat ca C. difficile a provocat o jumatate de milion de infectii si 15.000 de decese intr-un singur an.

Infectia cu Clostridium difficile: cauze

C. difficile este anaeroba, ceea ce inseamna ca nu are nevoie de oxigen pentru a trai si a se reproduce. O putem gasi in sol, apa si fecale. Unii oameni poarta bacteria in intestinul lor in mod natural. Cu toate acestea, mediile de asistenta medicala, cum ar fi spitalele, centrele de paleatie si unitatile de asistenta medicala de lunga durata gazduiesc cel mai adesea C. difficile. O proportie semnificativa a persoanelor care stau sau traiesc in aceste spatii au niveluri ridicate ale bacteriei.

Bacteria se poate raspandi de la fecale la alimente, apoi la suprafete si alte obiecte. Rata de raspandire poate creste daca oamenii nu se spala pe maini in mod regulat sau corect. Bacteria produce spori care pot rezista mediilor dure si supravietuiesc luni intregi.

Intestinele contin milioane de tipuri diferite de bacterii. Multe dintre ele protejeaza oamenii de infectii. Daca o persoana ia antibiotice pentru a trata o infectie diferita, poate distruge o parte din bacteriile utile, permitand C. difficile sa se reproduca mai rapid si sa domine intestinul.

Tipurile de antibiotice care pot contribui la infectia cu C. difficile includ fluoroquinolone, cefalosporine, clindamicina si penicilina. Cu toate acestea, orice antibiotic poate creste riscul de C. difficile daca scade cantitatea de bacterii protectoare din intestin.

Odata ce C. difficile ajunge in stadiul de infectie, produce toxine care distrug celulele si provoaca inflamatii in interiorul colonului. Cand C. difficile apare in mod natural in intestin, oamenii nu pot transmite in mod normal infectia catre altii decat daca bacteriile incep sa produca toxine.

Infectia revine la una din cinci persoane

Clostridium difficile nu cauzeaza, de obicei, probleme pentru persoanele care sunt altfel sanatoase. Cu toate acestea, unele antibiotice pot modifica echilibrul bacteriilor din intestin, permitand inmultirii C. difficile. In aceasta etapa devine o infectie. Infectia poate provoca diaree si creste riscul de boli mai grave.

Majoritatea cazurilor de infectie cu C. difficile apar in mediile de sanatate datorita legaturii lor cu terapia cu antibiotice. Un numar semnificativ de persoane care stau in spital va trebui sa ia antibiotice pentru a trata alte infectii. Adultii mai in varsta sunt mai predispusi la simptome severe.

Majoritatea persoanelor cu infectie cu C. difficile se recupereaza complet fara consecinte pe termen lung. Cu toate acestea, unele persoane se confrunta cu complicatii periculoase, dintre care unele pot fi fatale. Infectia se poate intoarce adesea dupa tratament, 1 din 5 persoane obtinand o alta infectie cu C. difficile dupa rezolvarea celei initiale.

Simptomele si complicatiile infectiei cu Clostridium difficile

Urmatoarele simptome pot aparea ca urmare a infectiei cu C. difficile: diaree apoasa, febra, durere sau disconfort in zona abdomenului, greata, apetit redus. Astfel de simptome apar si in cazul colitei sau a inflamatiei mucoasei colonului. Desi complicatiile sunt rare, C. difficile pot duce si la: peritonita, septicemie, perforarea colonului.

Simptomele mai vizibile pot include: deshidratare, febra mare, pierderea poftei de mancare, crampe abdominale severe si durere, greata, pierdere in greutate. De asemenea, persoana poate observa puroi sau sange in fecale, nevoia de a merge la toaleta de mai mult de 10 ori pe zi.

Riscul de a suferi o complicatie care pune viata in pericol este mai mare in randul persoanelor in varsta si al celor cu afectiuni grave de sanatate. Majoritatea simptomelor apar la persoanele care iau medicamente cu antibiotice. Nu este neobisnuit sa apara simptome la 6 saptamani dupa sfarsitul terapiei cu antibiotice.

Bacteria este invincibila

Un studiu realizat cercetatorii de la Universitatea din Houston si publicat zilele trecute arata ca Clostridium Difficile nu poate fi distrusa de niciun dezinfectant folosit in prezent in spitale. Rezultatele cercetarii au aparut in „Antimicrobial Agents and Chemotherapy journal” al Societatii Americane pentru Microbiologie.

„Am descoperit ca niciun dezinfectant nu a fost capabil sa elimine complet bacteriile C. difficile incorporate in biofilme, desi am observat diferente intre dezinfectanti. Clorox este cel mai bun pe care il avem, dar este totusi destul de caustic pentru mediul inconjurator”, a spus Kevin Garey, profesor de farmacie la Universitatea din Houston, citat de sciencedaily.com.

In acest studiu, cinci tulpini de C. dif, incorporate in trei tipuri diferite de biofilm cultivate timp de 72 sau 120 de ore, au fost expuse la sapte dezinfectanti diferiti folositi in spitale. Potrivit cercetatorilor, in general, cele mai eficiente arme impotriva sporilor de C. dif sunt Clorox, Cidex OPA si Virex. S-a constatat că Virex este ineficient impotriva cresterii celulelor vegetative in biofilme. Clorox si Virex au fost cele mai eficiente in reducerea biomasei urmate de Nixall, Cidex si OPA si Vital oxide, se arata in concluziile studiului.



loading...

Adauga un comentariu