Comisia de la Veneția critică decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Un atac la democrație și la dreptul suveran al poporului

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula alegerile prezidențiale din 2024 a atras o reacție amplă din partea Comisiei de la Veneția, care a emis un raport detaliat despre acest caz fără precedent.

Raportul pune în discuție atât procedurile folosite de CCR, cât și implicațiile legale și constituționale ale unei astfel de hotărâri.

Concluziile Comisiei de la Veneția

1. Dificultatea probării influențelor externe

Comisia subliniază că este dificil să se probeze încălcări ale legii prin intermediul rețelelor sociale și al tehnologiilor digitale. În acest context, deciziile care anulează alegerile trebuie să fie bine motivate, bazate pe dovezi clare și transparente, și nu pe informații clasificate. Este esențial ca părțile implicate să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere.

2. Caracterul excepțional al deciziei CCR

Decizia CCR este considerată specială din mai multe perspective:

– Autosesizarea: Curtea s-a autosesizat, invocând competența extinsă privind validarea procedurii electorale.

– Influența digitală: Hotărârea a fost fundamentată pe interferențele din mediul online și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială în campanie, o problemă care, potrivit Comisiei, nu privește direct procesul electoral, ci influența netransparentă asupra alegătorilor.

– Suveranitatea statului: CCR a argumentat că neregulile semnalate reprezintă un atac la suveranitatea României, din cauza implicării externe.

3. Recomandări pentru îmbunătățirea cadrului electoral

Comisia de la Veneția a emis o serie de recomandări menite să reglementeze mai clar situațiile în care alegerile pot fi invalidate:

– Limitarea competenței curților constituționale: Autosesizarea ar trebui să fie posibilă doar în circumstanțe excepționale și reglementată clar.

– Justificarea deciziilor: Deciziile de anulare a alegerilor trebuie să fie motivate în detaliu, bazate pe nereguli documentate și semnificative care ar fi putut influența rezultatul.

– Reglementarea influenței digitale: Statele trebuie să adopte legi pentru a contracara tulburările informaționale, atacurile cibernetice și utilizarea IA care afectează integritatea procesului electoral.

– Transparența finanțării campaniilor: Publicitatea electorală online trebuie să fie clar identificată și reglementată, iar platformele de social media ar trebui să fie obligate să dezvăluie date despre sponsorizări.

Anularea alegerilor prezidențiale a fost decisă de CCR pe 6 decembrie 2024, chiar în timpul votului pentru turul al doilea desfășurat în diaspora. Hotărârea a fost luată în unanimitate, invocând informații declasificate prezentate de instituții precum SRI, SIE și STS.

Potrivit CCR, interferențele externe și utilizarea necorespunzătoare a tehnologiilor digitale au dus la o influență netransparentă asupra procesului electoral, compromițând astfel integritatea alegerilor.

Decizia CCR marchează un precedent rar în Europa și ridică semne de întrebare asupra modului în care se gestionează interferențele digitale în alegeri. Raportul Comisiei de la Veneția subliniază necesitatea unor reglementări clare pentru a preveni astfel de situații și pentru a proteja integritatea procesului electoral în contextul noilor provocări tehnologice.