Comisia Europeană cere României să renunțe la plafonarea prețurilor la energie și gaze

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Comisia Europeană a solicitat recent României să renunțe la schema de plafonare a prețurilor pentru energie și gaze, recomandând ca producătorii să aibă libertatea de a-și stabili singuri tarifele. Această cerință a venit sub forma unei scrisori transmise autorităților române, cărora li se acordă un termen de două luni pentru a răspunde. Bruxelles-ul își exprimă nemulțumirea față de reglementarea actuală, prin care producătorii de gaze sunt obligați să vândă către furnizori și producători de energie termică la prețul plafonat de 120 de lei pe megawatt, măsură valabilă până la sfârșitul lunii decembrie, dar care s-ar putea extinde până la 31 martie 2024. De asemenea, producătorii de energie electrică sunt stimulați să vândă megawatul la 400 de lei, orice sumă suplimentară fiind colectată de stat. Aceste măsuri sunt implementate în paralel cu plafoanele impuse consumatorilor finali, inclusiv gospodării și companii.

Comisia Europeană cere României să renunțe la plafonarea prețurilor

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că intervențiile în piață au fost necesare pentru a proteja cetățenii și economia, având în vedere creșterea prețurilor la energie și gaze. El a precizat că, deși această intervenție a declanșat două investigații din partea Comisiei Europene, România dorește să răspundă adecvat solicitărilor și să respecte reglementările europene. În prezent, schema de plafonare a prețurilor este programată să expire la 1 aprilie 2024, iar autoritățile pregătesc măsuri suplimentare pentru a proteja consumatorii vulnerabili după această dată. Ministrul Burduja a subliniat că România nu anticipează noi măsuri împotriva sa în intervalul de timp actual, însă va continua să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a încheia această dispută.

În paralel, România, Grecia și Bulgaria au transmis o scrisoare comună către Bruxelles, în care au subliniat că energia este mai scumpă în regiunea lor decât în vestul Europei, din cauza unor interconectări slabe și a cererii suplimentare venite din Ucraina. În această scrisoare, cele trei țări au solicitat continuarea impozitării profiturilor excesive ale producătorilor și traderilor de energie, iar fondurile obținute să fie folosite pentru a reduce povara financiară asupra consumatorilor finali. Ministrul Burduja a explicat că România va continua să apere drepturile cetățenilor săi, iar măsurile viitoare vor ținti protecția consumatorilor vulnerabili, în special cei care se confruntă cu sărăcia energetică.

Conform acestuia, autoritățile vor lucra pentru a răspunde unei duble provocări: menținerea protecției pentru românii cu venituri mici și, totodată, îndeplinirea cerințelor impuse de Bruxelles. El a subliniat că obiectivul guvernului este de a găsi o soluție care să satisfacă atât Comisia Europeană, cât și nevoile cetățenilor. În cele din urmă, ministrul a transmis că țara se pregătește deja pentru perioada post-plafonare, având în vedere impactul asupra consumatorilor vulnerabili și necesitatea conformării la reglementările UE.