Autoritățile de la Bruxelles au anunțat vineri, 27 februarie, că vor efectua o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat în valoare de miliarde de euro acordat Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia).
Aceasta urmărește să stabilească dacă modificările recente propuse de autoritățile române la planul de restructurare al companiei respectă regulile Uniunii Europene privind ajutorul de stat și concurența.
Planul de restructurare și problemele întâmpinate
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de lignit din România, a primit în 2022 un ajutor de stat condiționat de 2,66 miliarde de euro, menit să finanțeze închiderea treptată a centralelor pe cărbune și dezvoltarea de unități pe gaze naturale și surse regenerabile. Planul, aprobat inițial pentru perioada 2021-2026, a fost conceput încă din 2020 și urmărea atât redresarea financiară a companiei, cât și tranziția către producția de energie mai curată.
Până în prezent, însă, noile centrale pe gaze și parcurile fotovoltaice nu au fost realizate conform calendarului. În decembrie 2025, România a notificat Comisia Europeană că dorește majorarea ajutorului de stat de la 2,66 miliarde la 2,86 miliarde euro și prelungirea perioadei de restructurare cu încă trei ani, până la sfârșitul lui 2029. Guvernul român a justificat această solicitare prin întârzierile în implementarea centralelor și prin riscurile la adresa securității energetice regionale.
Ancheta Comisiei Europene se concentrează pe mai multe aspecte: dacă prelungirea perioadei de restructurare este justificată, dacă planul revizuit poate asigura viabilitatea companiei pe termen lung, dacă contribuțiile proprii ale companiei sau ale investitorilor acoperă creșterea costurilor și dacă ajutorul suplimentar respectă regulile privind concurența. De asemenea, autoritățile de la Bruxelles vor verifica dacă întârzierile în implementarea planului au fost cauzate de factori independenți de CE Oltenia sau statul român.
Situația financiară a companiei
CE Oltenia, controlată majoritar de statul român (87,48%) și cu peste 8.000 de angajați, a raportat pierderi semnificative în ultimii ani. După ce în 2021 compania a înregistrat o pierdere de 1,5 miliarde lei, în 2022 profitul a urcat la 3,5 miliarde lei datorită creșterii prețului energiei, pentru ca în 2024 profitul să scadă la 317 milioane lei, pe o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei. În 2025, CE Oltenia a încheiat anul cu o pierdere contabilă de peste 1 miliard lei, în contextul în care cheltuielile pentru certificatele de CO2 au depășit 2 miliarde lei, reprezentând aproape jumătate din totalul costurilor.
Guvernul susține că, în ciuda pierderii, rezultatul operațional al companiei a fost pozitiv, estimat la circa 697 milioane lei. Conform angajamentelor asumate prin PNRR, CE Oltenia trebuie să închidă mai multe unități pe cărbune în 2026 și să le înlocuiască cu opt parcuri fotovoltaice de aproximativ 700 MW și capacități pe gaze de circa 1.300 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița.
Decizia Comisiei Europene va stabili dacă ajutorul suplimentar de stat solicitat de România poate fi aprobat fără a încălca normele UE privind ajutorul de stat și concurența. Rezultatul anchetei ar putea influența planurile de restructurare ale CE Oltenia și, implicit, politica energetică a României în următorii ani, într-un moment în care tranziția energetică și securitatea aprovizionării cu energie devin priorități majore la nivel european.