Comisia Europeană, prima reacție după decizia CCR privind pensiile speciale

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români, informează Mediafax.

„Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane euro în legătură cu Jalonul 215, care acoperă reforma pensiilor speciale .

Conform Regulamentului RRF, România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia Comisiei din mai 2025.

România a cerut păsuire din partea Comisiei Europene

La 28 noiembrie 2025, autoritățile române au depus o cerere în care explica modul în care au abordat jaloanele suspendate.

Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.

CCR a dat undă verde tăierii pensiilor speciale

Reuniți într-o nouă ședință a Curții Constituționale și după 5 amânări, cei 9 judecători ai CCR au luat astăzi decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților pe care a insistat premierul Ilie Bolojan.

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;

eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;

cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.