Concentrație saramură slănină: Secretele bunicii pentru un gust desăvârșit

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Temperaturile din ce în ce mai scăzute și apropierea Sărbătorilor de Iarnă îi fac pe mulți gospodari să se gândească deja la bucatele ce urmează să le pună pe masă de Crăciun și Revelion.

Fără îndoială, unul dintre cele mai bune preparate din această perioadă este slănina, fie ea fiartă, afumată sau făcută în saramură.

Slănina făcută în saramură este una dintre rețetele pe care le făcea bunica pentru Sărbători și care tot timpul avea un gust extraordinar.

Foarte important la această rețetă ce poate fi făcută de către orice gospodină acasă este modul în care prepari saramura.

Concentrație saramură slănină: Câtă sare trebuie să pui

În funcție de perioada pentru care voia să facă slănina să reziste, bunica folsoea diferite cantități de sare și de apă.

Astfel, dacă își dorea ca slănina să stea o perioadă mai lungă de timp, folosea o concentrație mai mare de sare. Astfel, la 10 litri de apă, bunica punea 2.5 kilograme de sare de bucătărie, 15 grame de zahăr și 25 de grame de silitră (adică azotat de potasiu). Pentru a fi sigură că a pus cantitatea exactă, bunica verifica saramura folosind un ou crud. În momentul în care îl punea în soluția de saramură, acesta trebuia să stea cufundat un sfert în soluție. De obicei, această concentrație de saramură bunica o folosea mai mult vara spre toamna pentru o conservare îndelungată.

Pentru o saramură mai tare, dar nu la fel ca în prima variantă, bunica punea la 10 litri de apă 2.2 kilograme de sare, 15 grame de zahăr și 20 de grame de azotat de potasiu, care avea rolul să păstreze culoarea roșie a cărnii. De verificat, bunica folosea tot metoda oului crud. Însă, în această situație, oul trebuia să stea cufundat jumătate.

Dacă se hotăra să folosească soluția de saramură la începutul iernii, bunica punea o concentrație medie. Astfel, la 10 litri de apă, buncia punea doar 1.9 kilograme de sare, 15 grame de zahăr și 20 grame de azotat de potasiu. Pentru verificarea concentrației, când dădea drumul la ou acesta trebuia să stea cufundat trei sferturi.

Pentru perioada rece, bunica folosea pentru slănină o soluție salină mai slabă. La 10 litri de apă, bunica punea 1.6 kilograme de sare, 15 grame de zahăr și 15 grame de azotat de potasiu. Când cufund oul în acea soluție salină trebuia să se vadă doar vârful acestuia, restul fiind în soluție.

Slănină fiartă sau afumată

După ce ținea bucățile de slănină în saramură, bunica le scotea, le clătea, după care le ștergea cu un prosop uscat și le punea la zvântat într-un loc bine aerisit timp de 10- 15 ore. Pe urmă, le punea apoi la afumat unde le ținea până prindea o culoare roșcată.

Pentru a afuma slănina, bunica folosea un fum rece și lăsa la afumat timp de câteva ore bune, pe aprcursul a 3-4  zile.

Pentru afumare, bunica folsoea lujeri de porumb și ramuri de viță de vie, dar punea și câteva crenguțe de vișin, pentru a da o aromă aparte.

Dacă apreciați această rețetă, puteți încerca și rețeta de slănina fiartă în zeamă de varză sau rețeta pentru cea mai gustoasă slănină, ca la bunica.