Conferința desfășurată la UAIC Iași! Medicul toxicolog Radu Țincu a vorbit despre fenomenul de adicție din România: „Trebuie să modificăm legislația”

În cadrul conferinței „Drogurile distrug viața”, desfășurată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, prof. dr. Radu Țincu, medic primar toxicolog, șeful Secției ATI II din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București și expert în cadrul Agenției Europene pentru Droguri și Adicție, a adus în atenția publicului o perspectivă medicală și realistă asupra luptei cu dependența în România. Având o vastă experiență în tratarea cazurilor, medicul a vorbit despre realitățile tratamentului adicției și despre golurile majore din sistemul românesc cu privire la acest fenomen.

Medicul toxicolog a vorbit în cadrul conferinței, desfășurată la UAIC, despre tratamentele de substituție din România

Prof. univ. dr. Radu Țincu a susținut în cadrul conferinței desfășurate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași un discurs prin care a descris traseul medical al unei persoane care ajunge în stare gravă din cauza consumului de droguri. Medicul a explicat cum funcționează tratamentul de substituție în România și a punctat rata de scădere a celor care recad după externare.

RomaniaTV

Nicuşor Dan, mesaj important pentru români înaintea desemnării premierului

Observatornews.ro

Şoc uriaş trăit de o mamă cu 2 copii, amendată cu 5.000 de euro pentru o parcare de 2 ore la un magazin din UK

„Primul lucru pe care îl suferă dependenții de substanțe psihoactive este supradoza. Aceasta se tratează în terapie intensivă, de obicei 3-4 zile, în funcție de gravitate, după care pacientul este trimis către un centru de dezintoxicare. La acest moment, în România, aceste centre sunt cu precădere în spitalele de psihiatrie. Sperăm ca, în următorii ani, să putem schimba acest lucru și să fie centre de sine stătătoare. În aceste centre, ei rămân internați 2-3 săptămâni, moment în care încep terapia de substituție. Asta pentru că ei trebuie să facă ceva cu organismul lor, care este dependent de o substanță, și ca să nu mai aibă nevoie de acea substanță, trebuie să găsești un substitut. Adică un medicament care să mimeze efectele substanței psihoactive. De obicei, acest tratament de substituție este inițiat în aceste centre de dezintoxicare. Din păcate, după 4-5 săptămâni de internare, pacientul este externat și redat societății, familiei și anturajului. Rata de decădere este de peste 80%, pentru că România nu are o politică care să susțină terapia post-cură”, a spus Radu Țincu.

Una dintre problemele ridicate de medicul toxicolog a fost lipsa centrelor de reabilitare pe termen lung în România. Acesta consideră că ar trebui să avem centre pentru a realiza tratamente post-cură.

„Nu avem centre de reabilitare, unde ar trebui să se întâmple terapii comportamentale, toate aceste lucruri să consolideze, împreună cu evaluarea psihiatrică, rezultatele tratamentului. Din păcate, cam 8 din 10 recad în primul an de la momentul în care au fost externați. Cred că este foarte important să ne concentrăm pe acest tratament post-cură, pe aceste terapii care, uneori, se întind pe un interval de un an sau un an jumătate. Deci, ce putem face ca să nu recadă pacientul este să îl includem într-un astfel de program de reabilitare pe termen lung. Sunt câteva centre private în țară, dar avem nevoie de centre naționale, regionale, care să asigure această terapie post-cură”, a mai spus Radu Țincu.

Lipsa comunicării în familie favorizează consumul de substanțe la vârste fragede

Prof. dr. Radu Țincu a subliniat impactul negativ al noilor tehnologii împotriva traficului și consumului de droguri. Pentru a demonstra studenților care au participat la conferință că există o nevoie de actualizare a cadrului legislativ, acesta l-a oferit drept exemplu pe un tânăr din București care a decedat din cauza substanțelor.

„Cred că, în acest moment, dacă am fi avut un cadru legislativ care să urmărească TikTok-ul acelui băiat și poliția ar fi intervenit, poate acele doze nu ar mai fi ajuns la Rareș și el n-ar mai fi murit. Trebuie să modificăm legislația în funcție de evoluția pieței și de modul în care, iată, astăzi, dealerii folosesc Glovo, au tot felul de grupuri de Telegram, pe care le folosesc pentru a-și putea vinde produsele”, a explicat Radu Țincu.

Una dintre cauzele consumului de către tineri a substanțelor poate fi lipsa comunicării în familie, iar riscurile consumului ar trebui să fie învățate încă din școală.

„Un copil de 12 ani se droghează pentru că are o problemă de comunicare cu propria lui familie și o problemă de înțelegere. Noi avem nevoie și de educație, care să fie făcută din școală. Să le explicăm acestor tineri care sunt riscurile și apoi avem nevoie de modificarea legislației. Avem o mare problemă astăzi. Oamenii se informează mai degrabă de pe TikTok, decât să apeleze la profesioniștii din domeniul sănătății. Au mâncat lalele pentru că așa le-a spus pe aplicație, iar acum folosesc un supliment de slăbit care conține amfetamină, pentru că așa le spune TikTok-ul, dar nu-și întreabă medicul de familie sau medicul specialist dacă este bine să facă acest lucru. Tehnologia trebuie cumva să fie inversată în folosul autorităților. În acest moment, tehnologia luptă împotriva autorităților, iar autoritățile nu au reușit să mute comunicarea din zona clasică în zona online”, a mai adăugat medicul.

Medicul primar toxicolog și expert în cadrul Agenției Europene pentru Droguri și Adicție a fost prezent la Iași, în cadrul unei conferințe desfășurate la UAIC, oferind o altfel de perspectivă asupra acestui fenomen.