Politicile publice din România, aliniate la cele europene, impun măsuri de reducere a consumului de energie, dar și eficientizarea energetică a mai multor sectoare de consum. Una dintre măsuri a fost reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, dar măsura a fost aplicată pentru un număr foarte mic de imobile. În acest moment, sectorul casnic consumă cel mai mult, cu încălzirea spațiului locativ
Tot mai des este adusă în actualitate problema poluării. Mai ales la nivelul Uniunii Europene, s-au implementat o serie de politici publice de reducere a poluării, la care trebuie să se alinieze și țările membre. În România, în perioada comunistă, cel mai mare consum de energie s-a înregistrat în industrie, dar cu costuri pentru mediul înconjurător. Acum, sectorul casnic este cel mai mare consumator, în contextul în care activitatea industrială a scăzut semnificativ. În perioada 2011-2015, consumul final energetic la nivel de România a scăzut de la 22,75 Mtep, la 21,89 Mtep, scăderea fiind de 3,8 la sută.
Mtep reprezintă 1 milion de tep (tonă echivalent petrol). Tep este o unitate de măsură a energiei. Este egală cu energia eliberată prin arderea unei tone de petrol. În 2015, în sectorul casnic s-au înregistrat 35 de procente din consumul energetic final al țării, depășindu-l pe cel industrial cu 5 procente. În același an, în ceea ce privește consumul de energie electrică, sectorul din industrie a înregistrat un consum cu 20 de procente mai mult față de cel casnic.
În 2014 a intrat în vigoare legea care reglementează politica de eficiență energetică
În România, obiectivele de creștere a eficenței energetice la nivel național au fost reglementate prin Legea nr.121/2014. Asta în condițiile în care consumul cel mai mare de energie este pentru încălzire, ceea ce contribuie la creșterea poluării. Marii consumatori sunt identificați în sectorul casnic, sectorul industrie și sectorul transporturilor. Cele trei sectoare acoperă 88,7 la sută din consumul total energetic național. Legea prevede ca marile companii să fie obligate să realizeze un audit energetic în funcție de consum, pragul fiind de 1.000 tep pe an. Agenții economici care se identifică peste acest prag sunt obligați să efectueze o dată la 4 ani audituri energetice.
Eficientizarea energetică este încurajată prin atragerea fondurilor europene
Pentru reducerea intensității energetice în sectoarele mari consumatoare de energie, trebuie luate mai multe măsuri. Spre exemplu, în industrie trebuie efectuate audituri energetice, campanii de informare, dar și atragerea de fonduri europene. În sectorul transporturilor se urmărește reducerea consumului de energie și modernizarea transportului feroviar de mărfuri, creșterea calității transportului public, extinderea transportului public cu noi rute, dezvoltarea transportului feroviar în transportul urban, utilizarea bio-combustibililor sau introducerea de standarde care să sprijine vehiculele mai puțin poluante.
Locuințele individuale și colective, un sector important
Explozia de pe piața imobiliară din ultimii ani face ca impunerea măsurilor de eficiență energetică să devină o prioritate. Printre măsuri se numără reabilitarea termică a clădirilor, cu sprijin financiar pentru proprietarii cu venit mic, eficientizarea instalațiilor termice existente, creșterea eficienței iluminatului prin utilizarea lămpilor cu consum redus. Mai mult, se impune continuarea contorizării energiei termice la consumatorul final. O măsură importantă ține și de dezvoltarea unor programe educaționale cu scopul de a sublinia importanța economisirii energiei, protecției mediului și utilizării surselor regenerabile de energie la nivel local. Revenind la sectorul rezidențial, în perioada 2010-2014 a fost implementat Programul Național Român pentru creșterea eficienței energetice pentru locuințe colective. În România erau declarate 85.000 de blocuri. Din acest total, doar 1.227 de blocuri au fost reabilitate doar 1.227 de imobile, însemnând 49.271 apartamente. Între timp, programul nu a mai continuat.