În urmă cu aproape trei decenii, Corneliu Vadim Tudor făcea declarații dure despre relația României cu Ucraina și despre interesele teritoriale ale țării. În 2026, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina și al sprijinului acordat Kievului de statele europene, afirmațiile sale sunt readuse în atenția publicului.
„Toată lumea menajează Ucraina acum, dar la România nu se gândește nimeni? Deci, eu vă spun următorul lucru: dacă Ucraina lua în 1944 și Maramureșul istoric, cum a vrut să-l ia, că puțină lume știe. Iată o carte de documente scoasă de un patriot adevărat, spun eu, domnul doctor Radu Ciuceanu, o carte despre arhivele totalitarismului, și aici istoricul Florin Müller spune că, în 1945, au continuat încercările de anexare a Maramureșului la Ucraina Sovietică, începute din ’44. S-a încercat intimidarea populației române prin violență și corupere. Împotriva abuzurilor a încercat să lupte Uniunea Democratică Română. Aceasta a încercat să convoace o mare adunare la Sighet. Au venit trupele sovietice, ucrainene, au tras, au fost morți, răniți și, până la urmă, au văzut rezistența românească și au dat înapoi. Autoritățile comuniste din ’44-’45, sub o armată de ocupație, sub Armata Roșie, au putut lăsa populația să protesteze, să apere Maramureșul, iar autoritățile democratice de acum, după 50 și ceva de ani, conduse de CDR, USD, UDMR, nu pot să facă nimic pentru populația asta? Toată lumea protejează Ucraina.
O altă gogoriță, o altă gogoașă. Minoritatea română din Ucraina se compară cu minoritatea ungară din Transilvania? Păi asta reprezintă problema. Ei prezintă negociatorii români ca pe un mare succes că au impus în tratat recomandarea 201. Ucrainenii, care sunt în mare parte naționaliști, unii sunt chiar șovini, n-o să dea drepturi românilor, vă spun eu, cum nu ne-au dat până acum. Problema este alta: de ce se aplică dublu standard în politica internațională? De ce ceea ce a fost permis pentru Germania, când s-a unificat, nu este permis și pentru România? De ce ceea ce a fost permis pentru țările baltice, să iasă din burta balenei, ca biblicul Iona, de ce nu este valabil și pentru români? Deci, în anii ’90-’91, s-a putut asigura independența unor state, Germania s-a reunificat, iar acum aceeași Germanie creează acest tampon împotriva Rusiei, care este Ucraina, hrănită artificial, se întărește pe spinarea României. Eu i-am spus domnului Emil Constantinescu: dacă Germania vrea să întărească Ucraina, de ce nu-i dă teritorii din harta ei, că și așa sunt teritorii în Germania? Țările din jurul său sunt protectorate. Care liniște, cu teritorii și mii de suflete furate? Păi, cu ce ne-ar mai primejdui Rusia la ora actuală, când tot ce era de furat s-a furat? Se simte bine Ucraina în situația de a fura de la 4-5 state teritorii care nu au fost niciodată ale ei? Așa se pune problema.
Vedeți, din punct de vedere politic, eu vă înțeleg și Emil Constantinescu mi-a zis că românii trăiesc în liniște, pace și asta este important. Îmi venea să îi spun că cea mai mare liniște și pace este la Cimitirul Bellu, Eternitatea, Reînvierea. Este bună liniștea asta cu orice preț, în genunchi, cu mâna întinsă?”, menționa Vadim Tudor în 1997.
Vadim Tudor critica prevederile tratatului româno-ucrainean și susținea că România nu și-ar fi apărat suficient interesele în ceea ce privește Bucovina și Basarabia.
„Tratatul este extraordinar de vag, plutește în foarte multe generalități. Avem ieșire pe brațul Chilia. Ce minunată cucerire, ei ne fură o gură a Dunării, un braț și noi obținem acest mare succes. Eu nu am văzut în tratat ieșirea asta pe brațul Chilia, nu figurează în tratat. Nu este vorba numai de Bucovina, ci și de Basarabia. Eu acuz o serie de colegi din Parlament care sunt monarhiști, cei de la putere, în mare parte, și le-am spus asta. I-am acuzat că nu respectă nici măcar politica și linia directoare a întemeietorului Dinastiei de Hohenzollern, pe care îl tot invocă, și anume Carol I.
La 1878 era încă domnitor. Noi am fost aliați cu rușii în războiul româno-ruso-turc. Pentru noi a fost războiul de Independență. Este o sărbătoare tristă, în doliu, pentru că cedăm pas cu pas din independența națională. A mai rămas doar pe hârtie și în Constituție. La 1878, Carol I, văzând că rușii, aliații noștri în război, ne-au furat sudul Basarabiei, a amenințat cu retragerea în Oltenia și cu rezistența armată. Prusacul a fost militar și a fost mai român decât unii români și asta a inflamat spiritul justițiar al lui Mihai Eminescu, care atunci a început să scrie împotriva expansionismului rusesc. Conducerea de atunci s-a opus luării sudului Basarabiei, iar acum noi dăm totul. În acest tratat nu figurează nimic de genul ăsta. Nu se condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Dacă pactul odios, neabrogat, și printr-un asemenea tratat cu valabilitate juridică importantă, noi îl consfințim, înseamnă că este în picioare.
Numai vocea Ucrainei este ascultată, România aproape nu există. Ea nu este în situația de a mai pune condiții, atunci când trăiește din furat. România nu are pretenții, are drepturi teritoriale. Noi, ca partid, România Mare, își pierde titulatura și rațiunea de a exista dacă vom înceta să ne gândim la Basarabia și Bucovina. Hai să spunem că noi vom fi măturați de istorie și nu vom mai exista ca partid, dar la poporul ăsta român nu se gândește nimeni”, mai preciza Corneliu Vadim Tudor.
Bolnavu’ bolnav. De populatie rom^na voiau ei sa ia Maramureshul? Cum explici ca’s 2/3 la ei? Pe Hrushca l’ai vazut cum arata si ce nume are? Probabil slovac.
Incearca sa comentezi cand nu esti sub influenta etnobotanicelor..