Prima pagină » Cultural » Secretele istoriei » Corsetul – scurt istoric – FOTO

Corsetul – scurt istoric – FOTO

02 apr. 2014, 08:59,
în Cultural
a:3:{s:7:"site_id";i:3;s:6:"old_id";i:12584;s:8:"site_url";s:15:"cultural.bzi.ro";}
Corsetul a fost original conceput pentru a imbunatati imaginea estetica a unei persoane, fie ea femeie sau barbat, insa in timp a capatat si functii medicale.
In Antichitate, anumite femei din Grecia si Imperiul Roman obisnuiau sa-si infasoare trupurile cu benzi late din material pentru a parea mai suple. In Evul Mediu a inceput sa se poarte pe sub haine un body strans pe corp, creat din dantela. Astfel, in secolul al XV-lea, in Creta, apare primul corset. Pe la mijlocul secolului XVI, aceasta piesa de vestimentatie a devenit mult mai stramta, dantela a fost inlocuita cu piele, iar pentru a sustine presiunea corpului au fost adaugate oase de balena (de aici vine si denumirea de balene), atele din lemn sau din fier. Timp de doua secole (XVII-XIX) atat femeile, cat si barbatii au purtat astfel de corsete, exceptand o scurta perioada de timp in apropierea Revolutiei Franceze.

Vezi si Imbracamintea in Grecia antica 

Corsetul a cunoscut perioada sa de glorie intre 1830 si 1920. Incepand cu secolul al XIX-lea, corsetul a devenit o piesa destinata exclusiv femeilor si a fost modificat treptat pentru a urmarii liniile naturale ale corpului. Odata cu cresterea rolului femeii in societate s-a ajuns la renuntarea folosirii corsetului, pentru a oferi mai multa libertate.
Astazi, corsetul este folosit ca o piesa de lenjerie, un obiect de vestimentatie foarte senzual. Cu toate acestea, scopul folosirii acestuia este acelasi: talie mica, bust si solduri proeminente, altfel spus, o silueta perfecta.

Vezi si Imbracamintea civilizatiilor antice – Mesopotamia

Corsetul este creat pentru a accentua talia si pentru a oferi acea imagine de clepsidra dorita de fiecare reprezentanta a sexului frumos. De asemenea, in zilele noastre acesta este folosit si in scopuri medicale. Persoanele care au probleme cu spatele sau cu organele interne pot folosi un corset special creat pentru a le proteja si sustine trunchiul. Un astfel de exemplu este Andy Warhol care a purtat un astfel de corset din 1968 pana la sfarsitul vietii, in 1987.
Chiar daca in zilele noastre corsetul are anumite avantaje, timp de aproximativ doua decenii acesta a creat numeroase probleme medicale. In secolul al XIX-lea era indicat ca o femeie sa aiba talia cuprinsa intre 40 si 45 de centimetrii. Insa, au existat cazuri cand si aceste dimensiuni au fost duse la extreme. Un exemplu ar fi Printesa Sissy care avea in talie 33 de centimetri. Astfel asa-numitele modelari ale corpului pot provoca boala lui Glenard ; coastele sunt impinse si deformate si din aceasta cauza se poate ajunge la incetarea functionarii corecte a organelor interne. Stomacul si ficatul fiind cele mai afectate. In acelasi timp se creeaza si probleme cu muschii, iar plamanii primesc cantitati mai reduse de oxigen.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Învățătoarea lovită de fulger a vorbit din salonul de spital. Primele mărturii după ce a supraviețuit tragediei: „Ei sunt îngerii mei”
Învățătoarea lovită de fulger, Dumitra Topolianu, a făcut primele declarații după ce și-a revenit în spital. Cadrul didactic le mulțumește elevilor și medicilor care i-au salvat viața și spune că își dorește să revină la catedră. Dumitra Topolianu, învățătoarea care a fost lovită de fulger în timpul unei drumeții alături de elevii săi, a făcut […]
Învățătoarea lovită de fulger a vorbit din salonul de spital. Primele mărturii după ce a supraviețuit tragediei: „Ei sunt îngerii mei”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
31 iulie 2026
31 iulie 2026