Costel Alexe și Alexandru Muraru vor să scape de primarii incomozi. Președintele CJ Iași și deputatul PNL cer reorganizarea comunelor și reducerea numărului acestora

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Costel Alexe și Alexandru Muraru vor reorganizarea administrației publice și reducerea structurilor administrative. În județul Iași, o asemenea reformă ar putea duce la dispariția a 38 de comune cu mai puțin de 4.000 de locuitori. Oficial, argumentul este reducerea cheltuielilor și eficientizarea statului. În realitate, însă, o astfel de schimbare ar însemna și mai puține primării, mai puțini primari și concentrarea deciziei în mâinile președintelui CJ Iași și a deputatului PNL.

Costel Alexe, președintele CJ Iași, vrea să scape de primarii incomozi

Costel Alexe este unul dintre politicienii care susțin public reorganizarea administrativ-teritorială. Președintele Consiliului Județean Iași spune că actuala structură trebuie schimbată și atrage atenția asupra comunelor cu foarte puțini locuitori.

„Din punctul meu de vedere, propriu și personal, este nevoie de această reorganizare administrativ-teritorială a României, dar, evident, trebuie să se țină cont de particularitățile fiecărei comunități. Dar nu putem avea astăzi comune cu 88 de locuitori. Sunt comune și în județul nostru unde sunt 1.000 de locuitori în evidențe, dar nu cred că mai sunt 500 acasă”, a declarat Alexe.

10:21, 04 Sep 2026

FOTO „Metoda Bolojan” pentru tăieri ajunge și la Iași: din trei bugetari, rămân doi. Cum va reforma Costel Alexe instituțiile din subordinea CJ Iași

11:55, 03 Sep 2026

FOTO Taxele cresc, iar nota de plată ajunge la ieșeni! Alexandru Muraru, Costel Alexe și Marius Bodea, trei politicieni în fața facturii austerității

Problema este că reorganizarea nu înseamnă doar linii trasate pe hartă și calcule bugetare. Înseamnă dispariția unor primării și, implicit, dispariția unor primari, viceprimari și a unor consilieri locali care pentru acești doi indivizi sunt incomozi.

În județul Iași, proiectul discutat la nivel național privind comasarea comunelor cu mai puțin de 4.000 de locuitori ar putea afecta 38 de localități. Printre acestea se află Gorban, Ipatele, Coarnele Caprei, Țuțora, Dobrovăț, Cucuteni, Focuri, Golăiești, Mircești, Probota, Scobinți și Țigănași.

Costel Alexe insistă asupra necesității unei reforme mai ample, nu doar asupra tăierii unor cheltuieli.

„În ultimii ani, atunci când s-a discutat despre reformă, atenția publică s-a concentrat aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor, pe diminuarea aparatului administrativ, pe reorganizarea unor companii de stat sau pe diverse măsuri de austeritate. Măsuri care, de altfel, sunt necesare și trebuie realizate. Nu cred că este firesc ca în secolul XXI să avem administrații locale cu câteva sute sau câteva mii de locuitori care trebuie să gestioneze aceleași obligații administrative ca localități de zeci de mii de locuitori”, a spus Alexe.

Argumentul poate părea logic atunci când vorbim despre comune foarte mici și dacă nu l-am cunoaște, să știm ce fel de om este Costel „Tablă” Alexe. Dar apare o întrebare importantă: ce se întâmplă cu puterea locală după comasare? Dacă două, trei sau mai multe comune sunt unite, nu mai există câte un primar pentru fiecare dintre ele. Nu mai există câte un consiliu local pentru fiecare comunitate. Decizia ajunge într-o singură administrație, iar primarul acelei administrații va avea în subordine o comunitate mai mare și, implicit, un buget și un teritoriu mai importante.

Alexe sau Muraru urmăresc în mod expres eliminarea primarilor incomozi. Oamenii au ajuns să se întrebe dacă o reformă de acest tip îi va face să umble pe drumuri pentru hârtiile necesare, dacă taxele și impozitele vor crește și dacă se vor confrunta cu noi necazuri.

Deputatul PNL Alexandru Muraru vrea reorganizarea și reducerea numărului comunelor

Alexandru Muraru susține și el accelerarea reformei administrației publice. În februarie 2026, liderul PNL Iași acuza PSD că întârzie adoptarea acesteia.

„Această reformă nu a întârziat din alte cauze, ci exclusiv din lipsa de susținere a PSD. Reforma administrației publice este prevăzută în programul de guvernare și ar fi trebuit să fie asumată încă din luna septembrie. Au trecut deja 5 luni, 150 de zile, în care discuțiile au fost tergiversate. Această situație nu mai poate fi tolerată”, a scris Muraru.

Acesta a continuat:

„De aproape jumătate de an, PSD amână o reformă profund necesară României. Vremea populismului și a clientelei politice a trecut. România nu mai poate funcționa pe baza unor structuri administrative ineficiente și supradimensionate. Țara se află pe un butoi cu pulbere, iar implozia se va produce mai devreme sau mai târziu, dar cu costuri mult mai mari decât dacă acționăm acum, responsabil și curajos”, a mai spus Alexandru Muraru, deputat PNL.

Reacția primarilor din comunele vizate de reforma administrației locale

Edilii din localitățile care ar putea dispărea nu privesc cu aceeași încredere reforma. Primarul din Gorban, Aurel Mitrofan, spune că o eventuală economie nu trebuie făcută cu prețul îndepărtării administrației de cetățean.

„Pentru cetățean, nu cred că este un avantaj de făcut o primărie la 20 de kilometri. În administrația publică este nevoie de oameni competenți, care să știe cum să cheltuie banul public”, a spus edilul.

Primarul din Țuțora, Cristinel Albu, atrage atenția asupra problemelor administrative care ar putea apărea.

„Probabil că se vor face și niște economii prin această reformă administrativă teritorială. Dar, părerea mea este că, până nu se va pune sistemul informatic la punct în ceea ce privește evidența populației în teritoriu, va fi o povară pentru cetățenii din comunele care vor fi desființate”, a declarat acesta.

La Ipatele, primarul Elena Luminița Lipșa vede un risc și mai mare pentru locuitorii în vârstă.

„Prin această comasare, nu cred că se va face vreo economie. Financiar, până la urmă, poate va fi un avantaj, dar va fi un mare, mare dezavantaj asupra cetățenilor”, a afirmat aceasta.

Problema ridicată de edili este una concretă: oamenii vor trebui să meargă mai departe pentru acte și servicii care astăzi sunt disponibile în propria comună.

Reorganizarea poate aduce economii. Dar poate schimba și echilibrul politic din teritoriu. Mai puține comune înseamnă mai puțini primari și mai puține consilii locale. În același timp, administrațiile care rămân vor gestiona teritorii și bugete mai mari. De aceea, discuția nu trebuie redusă la întrebarea „cât economisim?”. Trebuie pusă și întrebarea „unde ajunge puterea după reorganizare?”.

Alexe și Muraru cer reforma. Comunitățile trebuie să știe însă foarte clar ce primesc în schimb: servicii mai bune, costuri mai mici și administrații mai eficiente sau doar mai puține primării și mai puține voci locale?

Dacă scopul este eficiența, criteriul trebuie să fie simplu: cetățeanul să aibă acces mai ușor la servicii publice și statul să cheltuiască mai puțini bani. Dacă decizia ajunge doar în mâinile unor indivizi precum Costel Alexe și Alexandru Muraru, fără garanții pentru comunitățile mici, reforma va fi un eșec total.