„Metoda Bolojan” pentru tăieri ajunge și la Iași: din trei bugetari, rămân doi. Cum va reforma Costel Alexe instituțiile din subordinea CJ Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul și conducerea PNL pun în discuție o nouă etapă de reducere a cheltuielilor publice. Premierul demis Ilie Bolojan a explicat că, acolo unde administrațiile sunt supradimensionate, soluția poate fi ca „din trei angajați să rămână doi”. La Iași, discuția este cu atât mai sensibilă cu cât Consiliul Județean este condus de liberalul Costel Alexe, în timp ce organizația județeană a PNL este condusă de deputatul Alexandru Muraru, unul dintre susținătorii vocali ai reformelor promovate de Bolojan.

Românii au intrat într-o nouă etapă de austeritate, după ce în ultimii ani presiunea fiscală a crescut, iar taxele, impozitele, TVA și accizele au afectat direct bugetele familiilor și ale firmelor. La Iași, însă, discuția despre reducerea cheltuielilor publice capătă o dimensiune aparte: județul este condus de o administrație liberală, iar liderii locali ai PNL au susținut în mod repetat direcția politică impusă de conducerea centrală a partidului. În acest context, întrebarea pentru ieșeni este cine va suporta concret costul restructurării administrației și dacă reducerea personalului va însemna eliminarea risipei sau doar diminuarea numărului de angajați fără o analiză reală a modului în care funcționează instituțiile.

Metoda Bolojan pentru tăieri: „din trei angajați rămân doi”

Una dintre cele mai clare explicații oferite recent de Ilie Bolojan privind reforma sectorului public este cea referitoare la reducerea numărului de angajați. Liderul liberal a spus că, în instituțiile supradimensionate, este preferabil ca doi oameni să fie plătiți mai bine decât trei oameni să fie plătiți la un nivel mai redus. În această logică, angajatul considerat excedentar ar trebui să se îndrepte către sectorul privat.

10:00, 04 Sep 2026

Costel Alexe și Alexandru Muraru vor să scape de primarii incomozi. Președintele CJ Iași și deputatul PNL cer reorganizarea comunelor și reducerea numărului acestora

11:55, 03 Sep 2026

FOTO Taxele cresc, iar nota de plată ajunge la ieșeni! Alexandru Muraru, Costel Alexe și Marius Bodea, trei politicieni în fața facturii austerității

De aici a apărut ceea ce poate fi numit „metoda Bolojan”: dacă într-o structură există trei angajați pentru o anumită activitate, după restructurare ar putea rămâne doar doi. Este important de precizat că această formulă nu reprezintă, în sine, o decizie oficială prin care 425.000 de persoane urmează să fie concediate.

Scenariul prezentat în materialele analizate pornește însă de la aproximativ 1,275 milioane de posturi din sectorul public. Aplicarea matematică a unei reduceri de o treime ar însemna aproximativ 425.000 de posturi eliminate. Din acestea, aproximativ 153.470 ar reveni administrației locale, iar circa 271.530 administrației centrale.

Cifrele trebuie privite cu atenție. Ele reprezintă un scenariu de calcul, nu o listă de concedieri aprobată de Guvern.

Direcția politică este însă reală. Bolojan a explicat că ministerele și instituțiile trebuie să-și facă propriile analize de personal și să identifice zonele în care cheltuielile pot fi reduse. Reducerea poate veni fie prin diminuarea unor sporuri și beneficii, fie prin reducerea numărului de angajați.

Problema este că o asemenea abordare, aplicată mecanic, poate transforma o reformă necesară într-o simplă operațiune contabilă. Administrația publică nu poate fi redusă exclusiv cu calculatorul în mână. Unele posturi pot fi inutile, în timp ce altele sunt indispensabile pentru funcționarea serviciilor publice.

La Iași, Costel Alexe este în prima linie a administrației liberale

Pentru județul Iași, discuția despre reducerea personalului este cu atât mai importantă cu cât Consiliul Județean este condus de Costel Alexe, iar PNL deține o poziție politică importantă în administrația județeană.

În cazul CJ Iași, întrebarea nu este doar dacă trebuie redus numărul de angajați, ci și dacă administrația județeană a făcut deja o evaluare serioasă a eficienței propriului aparat. Dar cel mai probabil, din exces de zel, Costel Alexe a dat deja ordinul să fie pregătite listele cu cei care vor fi disponibilizați.

Presa locală a atras atenția în repetate rânduri asupra nivelului salariilor din Consiliul Județean. Astfel, administratorul public al județului, Ștefan-Andrei Cazacu, ar avea un salariu brut de peste 27.000 de lei lunar, în timp ce Costel Alexe figurează cu peste 21.700 de lei, iar vicepreședinții CJ cu peste 19.000 de lei.

Tot presa locală a relatat, în octombrie 2025, o dispută privind numărul consilierilor personali ai conducerii CJ Iași. Alexe susținea că nu au fost ocupate toate funcțiile disponibile, în timp ce documentele publicate de instituție indicau nouă angajați pentru opt posturi.

Aceste episoade ridică o problemă legitimă în contextul „metodei Bolojan”: dacă urmează restructurări, de unde începe tăierea?

De la funcționarii care asigură serviciile publice de bază? De la posturile ocupate în structurile administrative? De la consilierii personali? De la funcțiile de conducere? Sau de la salariile și beneficiile celor aflați în partea superioară a grilelor?

Răspunsul va arăta dacă reforma este una reală sau doar o reducere numerică a personalului.

Alexandru Muraru și PNL Iași susțin linia Bolojan

În această ecuație intră și Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, care a devenit unul dintre susținătorii constanți ai direcției politice promovate de Ilie Bolojan.

În declarațiile publice din 2026, Muraru a apărat reformele Guvernului Bolojan și a criticat formațiunile care s-au opus acestora. După căderea Guvernului, liderul PNL Iași a susținut public că Bolojan trebuie să rămână propunerea liberalilor pentru funcția de premier, afirmând că orice altă variantă ar reprezenta o abatere de la linia partidului.

Ulterior, Muraru a devenit vicepreședinte al PNL, în echipa condusă de Ilie Bolojan, după Congresul Extraordinar al partidului din iunie 2026.

În acest context, afirmația că liderul PNL Iași „execută tot ce i se cere pe linie de partid” trebuie tratată ca o caracterizare politică, nu ca un fapt demonstrat. Cert este însă că pozițiile publice ale lui Muraru sunt în mod evident aliniate cu direcția conducerii centrale a PNL și cu susținerea reformelor promovate de Bolojan.

Acest lucru poate avea consecințe politice importante la Iași. Dacă reforma administrației publice va impune reduceri consistente de personal, conducerea PNL Iași va trebui să explice electoratului local cum vor fi aplicate acestea în instituțiile controlate de liberali.

Casa Pătrată, testul pentru austeritatea de la Iași

Consiliul Județean Iași poate deveni astfel un adevărat test pentru „metoda Bolojan”. Dacă mesajul este că statul trebuie să cheltuiască mai puțin, atunci este firesc ca și administrația județeană să fie analizată prin aceeași grilă. Nu este suficient să fie anunțate reduceri de posturi. Ar trebui explicat câte posturi sunt ocupate, câte sunt vacante, ce activitate desfășoară fiecare structură și cât costă anual aparatul administrativ.

Mai mult, restructurarea ar trebui să înceapă cu o analiză a rezultatelor.

De exemplu, presa locală a relatat că Iașul întâmpină dificultăți în absorbția fondurilor europene, în timp ce mai multe proiecte majore au avansat lent. În același timp, proiectul trenului metropolitan Iași, evaluat la peste 230 de milioane de euro, a fost descris chiar de Alexandru Muraru drept un proiect aflat într-un punct critic, cu riscul întârzierii finanțării.

Așadar, adevărata problemă nu este pur și simplu câți oameni lucrează la Consiliul Județean, ci cât produce administrația raportat la banii cheltuiți cu ea.

O instituție cu mai puțini angajați, dar care pierde finanțări europene și întârzie proiecte strategice, nu este neapărat mai eficientă. La fel, o instituție cu mai mulți angajați poate fi justificată dacă aceștia livrează rezultate concrete.

Austeritatea: cine plătește nota de plată?

Pentru ieșeni, problema austerității este deja vizibilă în viața de zi cu zi. Creșterea costurilor, presiunea fiscală și diminuarea puterii de cumpărare se adaugă acum unei posibile noi etape de reducere a cheltuielilor publice.

Bolojan susține că România nu poate continua să cheltuiască peste posibilitățile sale și că reducerea deficitului trebuie continuată și în anii următori. În viziunea sa, o administrație cu mai puțini angajați ar putea permite salarii mai bune pentru cei care rămân și ar putea reduce presiunea asupra bugetului.

Criticii metodei susțin însă că abordarea riscă să fie prea matematică. Fostul ministru al Muncii Marius Budăi a contestat public ideea reducerii personalului după logica „doi din trei”, întrebând unde vor ajunge angajații disponibilizați într-o piață a muncii care nu oferă automat locuri pentru toți cei plecați din sectorul public.

La Iași, această dezbatere ar trebui purtată fără lozinci

Dacă administrația județeană are posturi inutile, acestea trebuie desființate. Dacă există structuri supradimensionate, acestea trebuie reorganizate. Dacă există funcții de conducere care nu produc rezultate, trebuie analizate. Dar aceeași regulă ar trebui aplicată tuturor, indiferent de partid.

În cazul lui Costel Alexe și al PNL Iași, acesta este testul esențial: dacă susțin „metoda Bolojan” la București, sunt pregătiți să o aplice și la Iași, inclusiv acolo unde reducerile ar putea afecta structuri apropiate de propria administrație?

Deocamdată, scenariul cu 425.000 de posturi eliminate la nivel național trebuie privit ca o simulare, nu ca o decizie adoptată. Însă declarațiile lui Bolojan arată că reducerea aparatului bugetar rămâne o componentă importantă a strategiei liberale de consolidare fiscală.

Pentru județul Iași, miza este uriașă. Reforma poate însemna o administrație mai suplă și mai eficientă sau, dimpotrivă, poate deveni o simplă operațiune de tăiere a posturilor. Diferența o va face criteriul după care vor fi stabilite funcțiile care rămân.

Iar dacă PNL Iași, prin Costel Alexe și Alexandru Muraru, susține fără echivoc direcția Bolojan, atunci ieșenii au dreptul să ceară aceeași disciplină financiară și în administrația județeană. Nu doar la București, nu doar în discursuri și nu doar atunci când sunt vizate instituții conduse de adversarii politici.