Credincioșii sărbătoresc Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

În această duminică, 12 aprilie 2026, credincioșii sărbătoresc Învierea Domnului, momentul central al credinței creștine, sărbătorit cu profundă emoție și solemnitate de milioane de credincioși din întreaga lume. Acest eveniment nu este doar comemorarea unui fapt istoric, ci simbolul biruinței vieții asupra morții și al speranței în viața veșnică.

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinismului, dogma fundamentală a credinței creștine. Este o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufletului. În noaptea Învierii, creștinii se bucură de o stare harică deosebită, de o părtășie specială cu semenii și cu Dumnezeu.

Potrivit relatărilor biblice, în dimineața de după ziua de sâmbătă, Maria, Mama lui Iisus, împreună cu Maria Magdalena, merg la mormântul lui Iisus Hristos pentru a-I aduce cele cuvenite. Spre surprinderea lor, mormântul era gol, semn că minunea Învierii avusese deja loc.

09:30

FOTO Mănăstirea Muntele Rece. Iată povestea locului ridicat în memoria eroilor căzuți în luptele din 1944

02:00, 10 Apr 2026

Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit pe Golgota

Tulburată de cele întâmplate, Maria Magdalena aleargă să vestească celorlalți ucenici. În graba ei, nu mai rămâne să asculte mesajul îngerilor care le întâmpină pe celelalte femei venite la mormânt. Un moment esențial este întâlnirea dintre Maria Magdalena și Hristos cel Înviat. Inițial, ea nu îl recunoaște și îl confundă cu un grădinar, cerându-i să-i spună unde a fost pus trupul Domnului. Abia după ce Iisus i se adresează, ea își dă seama cine este cu adevărat.

Atunci, Mântuitorul îi încredințează o misiune clară, și anume să meargă și să vestească ucenicilor Învierea, spunându-i: „Mergi la frații Mei și le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru”. Astfel, Maria Magdalena devine primul vestitor al Învierii, un rol fundamental în tradiția creștină.

La mormânt ajung și Sfântul Apostol Petru și Sfântul Apostol Ioan. Deși Ioan ajunge primul, Petru este cel care intră în mormânt, unde găsesc doar giulgiurile și mahrama, semne ale unei transformări inexplicabile.

Această experiență este descrisă ca una profundă și misterioasă, o revelație care îi determină să creadă fără îndoială în Învierea lui Hristos. Cei doi apostoli pleacă apoi să vestească și altora minunea care schimbă cursul istoriei.

În toate bisericile din țară are loc Slujba de Înviere

Învierea nu reprezintă o simplă revenire la viața pământească, ci inaugurarea unei noi realități existențiale. Trupul lui Hristos, transfigurat, nu mai este supus legilor timpului și spațiului, devenind un „trup al slavei”, după cum îl descriu teologii.

Arătările lui Hristos după Înviere sunt considerate o adaptare la capacitatea umană de înțelegere, un mod prin care divinitatea se face accesibilă simțurilor. El poate fi văzut, auzit și chiar atins, dar existența Sa aparține deja unei dimensiuni superioare.

Pentru creștini, Învierea lui Hristos marchează începutul vieții veșnice și promisiunea mântuirii. Este momentul în care moartea este învinsă, iar omul primește șansa unei transformări spirituale.

Biserica proclamă în ziua de Paști: „Prăznuim omorârea morții și începutul unei alte vieți, veșnice”, subliniind faptul că acest eveniment nu aparține doar trecutului, ci are implicații directe asupra prezentului și viitorului fiecărui credincios.

Astfel, Învierea Domnului rămâne nu doar cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, ci și fundamentul pe care se sprijină întreaga teologie și viață spirituală a Bisericii.